SRI: Informaţiile clasificate obţinute de expertul rus, importante pentru securitatea economică

"Potrivit competenţelor legale, în cadrul unei operaţiuni derulate de Serviciului Român de Informaţii, s-au obţinut informaţii importante pentru securitatea naţională a României, relevante pentru securitatea economică şi protecţia informaţiilor clasificate, cu privire la existenţa unei acţiuni de culegere ilegală de informaţii, inclusiv din categoria celor clasificate", se arată într-un comunicat de presă al Serviciului Român de Informaţii (SRI).

Potrivit SRI, evoluţia cazului a fost determinată şi de iminenţa scoaterii din ţară, la 19 octombrie, prin punctul de frontieră Otopeni, de către cetăţeanul rus O.M., a unor documente oficiale, unele având caracter clasificat, "care, prin obţinere şi diseminare neautorizată, afectează interesele economice ale României".

În acest context, SRI a informat Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) cu privire la "elemente constitutive ale unor infracţiuni în care au fost implicaţi expertul rus, precum şi cetăţeni români".

"În faza actuală de cercetare a circumstanţelor săvârşirii faptelor ce fac obiectul investigaţiilor de către autorităţile române, SRI continuă cooperarea cu reprezentanţii Ministerului Public, conform legii şi Protocolului de Cooperare, pentru prevenirea oricăror riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale, respectiv prezervarea intereselor României", se mai arată în comunicatul citat.

Procurorii DIICOT - Structura Centrală fac cercetări în cazul unui grup infracţional constituit din persoane având cetăţenie rusă şi română, pentru infracţiunile prevăzute de articolul 19 din Legea 51/1991, articolul 169 şi articolul 298 Cod penal, a anunţat DIICOT.

În legătură cu acest caz, în 19 octombrie, O.M., în vârstă de 42 de ani, cetăţean rus, a fost depistat pe Aeroportul Internaţional "Henri Coandă", în timp ce încerca să părăsească teritoriul României, având asupra sa documente şi hărţi geologice emise de autorităţi ale statului roman, conţinând informaţii şi date clasificate privitoare la zăcămintele de cupru şi metale rare aferente exploatărilor Moldova Nouă şi SUVOROV. Cetăţeanul rus are interdicţie de a părăsi Capitala.

"În fapt, s-a reţinut că factori de decizie din cadrul SC IPROMIN SA Bucureşti au divulgat către persoane din mediul de afaceri din Federaţia Rusă informaţii şi documente clasificate referitoare la zăcămintele de cupru şi metale rare din zona Moldova Nouă, mai exact zăcământul de banatite şi zăcământul «SUVOROV»", se arată într-un comunicat de vineri al DIICOT.

Procurorii DIICOT fac verificări privind autenticitatea documentaţiei, caracterul clasificat al informaţiilor şi documentelor, impactul negativ asupra securităţii naţionale, precum şi efectele produse asupra economiei naţionale şi mediului concurenţial, urmând ca, raportat la probatoriul administrat, să fie dispuse măsurile legale în cauză.

SRI anunţa vineri că evaluează impactul asupra securităţii naţionale al documentelor clasificate despre zăcămintele de cupru găsite la cetăţeanul rus.

"Cetăţeanul rus a fost depistat de specialişti ai Brigăzii Antitero în urma unui control de rutină pe Aeroportul Henri Coandă. Asupra acestuia au fost dispuse măsuri preventive de către procurorii DIICOT, iar ofiţerii SRI verifică caracterul documentelor şi impactul asupra securităţii naţionale. Momentan nu se pot oferi alte detalii legate de această anchetă", a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii (SRI), Sorin Sava.

Ambasada Rusiei la Bucureşti a precizat, la solicitarea MEDIAFAX, că nu a fost informată de autorităţile române despre cetăţeanul rus depistat pe aeroport cu documente clasificate ale IPROMIN SA şi că va cere clarificări printr-o notă verbală trimisă MAE român. Secţia Consulară nu a fost contactată nici de cetăţeanul rus menţionat în legătură cu acest caz.

Conducerea IPROMIN a susţinut că angajaţii nu au dat documente clasificate oamenilor de afaceri ruşi, precizând că firma are negocieri pentru servicii de proiectare cu o societate din România care reprezintă o firmă internaţională ce foloseşte specialişti din Federaţia Rusă pentru consultanţă tehnică.

"Nu au fost divulgate de către angajaţii sau de către conducerea societăţii informaţii şi documente clasificate către mediul de afaceri din Federaţia Rusă, aşa cum apare în comunicatul DIICOT. Societatea noastră derulează în prezent negocieri cu o firmă privată din România pentru furnizarea de servicii de proiectare pentru o investiţie nouă aferentă zăcământului Moldova Nouă, care, din cunoştinţele noastre, este reprezentanta unei firme internaţionale care utilizează şi serviciile de consultanţă tehnică din partea unor specialişti din Federaţia Rusă", arată conducerea IPROMIN.

Totodată, conducerea IPROMIN a precizat că, din informaţiile pe care le deţine, societăţii cu care negociază încheierea unui contract de proiectare i-a fost transferată licenţa de concesiune a exploatării privind "zăcământul de panatite Moldova Nouă".

"Menţionăm că serviciul de proiectare se referă la realizarea unor construcţii şi instalaţii industriale specifice activităţii de valorificare a minereului, precum şi lucrări de închidere şi ecologizare a suprafeţelor afectate de vechea exploatare minieră", a adăugat conducerea IPROMIN.

Sursa citată a precizat că în cadrul negocierilor nu au fost luate în discuţie servicii privind calculul de resurse sau rezerve minerale.

De asemenea, IPROMIN a arătat că în zăcământul Moldova Nouă nu există metale rare.

"Zăcământul Moldova Nouă este un zăcământ ce conţine minereu cuprifer, iar Suvorov este denumită o parte a zăcământului. Menţionăm că nu există metale rare în zăcământ", a precizat sursa citată.

Licenţa de exploatare pentru cariera de banatite de la Moldova Nouă, invocată în ancheta DIICOT privind scandalul de spionaj, aparţine Moldomin SA Moldova Nouă, societate aflată în lichidare din 2010 şi ale cărei active, vizate de o firmă cu birou la Moscova, au făcut obiectul unui scandal.

Moldomin se află în faliment din 4 noiembrie 2010, iar în septembrie 2011 lichidatorul, RTZ & Partners, a anunţat că firma Mineco AG, înregistrată în Elveţia, va prelua producătorul de cupru din Moldova Nouă şi va investi 150 de milioane de euro.

Mineco este formată dintr-un grup de companii şi, potrivit lichidatorului, la acel moment avea mine în Serbia şi Bosnia. Potrivit site-ului companiei, Mineco AG are şi o reprezentanţă la Moscova.

Compania trebuia să preia şi licenţa de exploatare a Moldomin Moldova Nouă, judeţul Caraş Severin, precum şi dreptul de a valorifica bunurile imobile ale firmei indispensabile exploatării. Dar, potrivit site-ului Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale, licenţa pentru zăcământul de "minereu de cupru cu continut scăzut" figurează încă pe numele Moldomin SA Moldova Nouă. Moldomin are o licenţă pe 20 de ani, până în 2018, pentru exploatarea zăcământului de cupru de la Moldova Nouă.

Compania avea, la momentul privatizării, datorii totale de 258 milioane de lei către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului şi autorităţile locale din Moldova Nouă.

La acel moment, firma lichidatoare, RTZ & Partners, preciza pentru MEDIAFAX că Mineco nu va plăti toate datoriile Moldomin, însă suma pe care o va achita pentru preluarea firmei miniere va fi distribuită creditorilor. Lichidatorul nu preciza suma pe care Mineco o va plăti pentru preluarea Moldomin.

"Atragerea acestui investitor va însemna salvarea zonei Moldova Nouă şi a locuitorilor acesteia, nivelul investiţiilor fiind previzionat la minim 50 milioane de euro. Funcţionarea minei la capacitatea estimată de ofertant presupune crearea a 400 de noi locuri de muncă", susţinea RTZ & Partners.

Mineco a încercat să preia Moldomin şi în 2006, când firma a fost scoasă la vânzare de către proprietar, Ministerul Economiei.

La începutul lui 2012, la Curtea de Apel Timişoara au ajuns două dosare referitoare la Moldomin. Unul dintre dosare avea ca obiect o cerere de înlocuire a unui lichidator judiciar cu un altul, în cadrul procedurii de insolvenţă declanşate faţă de societatea Moldomin Moldova Nouă, iar în al doilea se solicita sistarea oricăror modalităţi de vânzare a bunurilor Moldomin şi suspendarea procedurilor de valorificare a acestora.

Aceasta după ce, printr-o decizie a judecătorului-sindic de la Tribunalul Caraş-Severin din 8 septembrie 2011, activele Moldomin SA au putut fi valorificate de lichidatorul judiciar al firmei, acestea fiind vândute, şase zile mai târziu, către Mineco AG, iar la rândul său, creditorul majoritar al falimentarei Moldomin SA, statul, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Caraş-Severin, a făcut recurs la decizia judecătorului-sindic, cerând anularea vânzării patrimoniului firmei către Mineco SA. În paralel, aceeaşi instituţie a statului a cerut şi înlocuirea lichidatorului judiciar al Moldomin SA, RTZ & Partners din Cluj-Napoca, însă Tribunalul Caraş-Sevrin a respins şi această cerere, motiv pentru care a atacat decizia cu recurs.

La începutul lunii aprilie 2012, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) l-au trimis în judecată pe Cătălin Nicolae Şerban, vicepreşedinte al Curţii de Apel Timişoara la data comiterii faptelor, pentru trafic de influenţă şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, după ce acesta solicitase bani unor reprezentanţi ai Mineco, pentru a influenţa magistraţii care judecau cele două cauze.

În acelaşi dosar, soţia magistratului, Ramona Mihaela Şerban, notar public, a fost trimisă în judecată pentru complicitate la trafic de influenţă şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, iar denunţătorul lui Şerban, Iacob Chişărău, la acel moment consilier judeţean în CJ Caraş-Severin şi fost director general al SC Moldomin SA Moldova Nouă, a fost trimis în judecată pentru complicitate la cumpărare de influenţă, complicitate la trafic de influenţă şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

Alături de aceştia au mai fost trimişi în judecată Dan Adrian Rus, reprezentant al firmei Mineco AG în România, acuzat de complicitate la cumpărare de influenţă, complicitate la trafic de influenţă, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, şi Ioan Marian Mihăilă, profesor universitar la Universitatea "Eftimie Murgu" din Reşiţa, pentru complicitate la trafic de influenţă şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

Procurorii arătau în rechizitoriul trimis instanţei că, în cursul lunilor februarie - martie, Cătălin Şerban, în calitate de judecător, cu funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Apel Timişoara, a pretins de la doi cetăţeni sârbi, prin intermediul lui Chişărău şi Rus, 60.000 de euro, iar în 14 martie a primit, cu ajutorul lui Mihăilă, al soţiei sale şi al consilierului Chişărău, 50.000 de euro.

Potrivit procurorilor, Cătălin Şerban a pretins şi primit banii lăsând să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor care judecau cele două dosare aflate în faza recursului pe rolul Curţii de Apel Timişoara şi că îi poate determina să respingă căile de atac formulate.

Cei 50.000 de euro care urmau să ajungă la judecătorul Şerban pentru soluţionarea favorabilă a celor două dosare civile au fost găsiţi în 15 martie, în urma percheziţiei la cabinetul notarial al soţiei magistratului, au mai notat procurorii în rechizitoriu.

Totodată, procurorii arătau în materialul citat că alte persoane vizate în această anchetă vor fi cercetate într-un alt dosar.

Aceste persoane, împreună cu Şerban, Chişărău şi Rus, au iniţiat, în cursul lunilor februarie - martie, constituirea unei asociaţii în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă.

Astfel, potrivit procurorilor, în structura organizatorică a grupării au fost cooptaţi Mihăilă şi Şerban, care, potrivit regulilor de acţiune stabilite, "au avut sarcina de a sprijini activitatea ilicită a asociaţiei", reţinând şi că, pentru atingerea scopului propus, "a existat o organizare prealabilă, în temeiul căreia membrilor grupării li s-au repartizat anumite sarcini bine stabilite".

Judecătorul Cătălin Şerban a fost arestat în 16 martie în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă. Consiliul Superior al Magistraturii a decis suspendarea lui Nicolae Cătălin Şerban atât din funcţia de judecător, cât şi din cea de vicepreşedinte al Curţii de Apel Timişoara, ca urmare a punerii lui sub acuzare pentru fapte de corupţie.

Cătălin Şerban a sunat după banii ceruţi în schimbul intervenţiei sale pe lângă judecătorii din două dosare având ca obiect patrimoniul Moldomin chiar din casa unuia dintre magistraţii desemnaţi să soluţioneze litigiile, se arată în motivarea deciziei Curţii de Apel Bucureşti de arestare preventivă a judecătorului Şerban, obţinută de MEDIAFAX.

Astfel, în documentul citat instanţa nota că, în 13 martie, Şerban l-a sunat pe intermediarul Iacob Chişărău, cel care urma să-i aducă banii ceruţi, chiar din locuinţa judecătoarei Anca Buta, care era în completul de judecată ce a soluţionat dosarele de care vicepreşedintele Curţii de Apel Timişoara era interesat.

În documentul citat, judecătorul care a decis arestarea preventivă a lui Şerban arată în ce mod s-au petrecut faptele de care vicepreşedintele Curţii de Apel este acuzat.