State din zona euro cer ca deţinătorii privaţi de obligaţiuni elene să accepte o pierdere mai mare

Divergenţele apărute la vârful zonei euro sunt determinate de temerile că necesarul de finanţare al Atenei este mult mai ridicat decât s-a estimat cu două luni în urmă.

Neînţelegerile ameninţă să destrame un acord negociat cu greu, prin care creditorii privaţi ai Greciei au fost convinşi să accepte pierderi pe obligaţiunile statului elen.

Germania şi Olanda, ţări nemulţumite de salvarea cu bani publici a statelor cu probleme financiar-fiscale de la "periferia" zonei euro, solicită cel mai vehement ca sectorul privat să accepte pierderi mai ridicate.

De cealaltă parte, Franţa şi Banca Centrală Europeană (BCE) se opun categoric unei astfel de măsuri, considerând că redeschiderea pentru negocieri a acordului cu creditorii privaţi ar putea declanşa o nouă cădere a acţiunilor băncilor europene, care au o expunere semnificativă pe datoriile de stat ale Greciei şi ale altor ţări de la "periferie".

Băncile franceze sunt cei mai mari creditori externi privaţi ai Greciei, urmate la o distanţă considerabilă de cele germane.

Acţiunile băncilor franceze au crescut în ultimele zile, datorită semnalelor că liderii europeni se pregătesc să consolideze Fondul European de Stabilitate, care ar putea obţine în curând capacitatea de a injecta capital în băncile din zona euro şi de a cumpăra obligaţiuni de stat de pe piaţa secundară.

În timpul unei vizite la Berlin, premierul elen George Papandreou a cerut germanilor să recunoască "efortul supraomenesc" făcut de Grecia pentru a respecta măsurile de austeritate convenite cu creditorii internaţionali în contextul unei recesiuni tot mai dure. El le-a promis germanilor că Grecia îşi va respecta toate angajamentele.

Surse oficiale europene au declarat că există divergenţe semnificative la vârful zonei euro privind redeschiderea acordului cu deţinătorii privaţi de obligaţiuni elene, care ar putea declanşa o restructurate mai amplă, devansată, a datoriilor Greciei.

Chiar şi în Germania, politicienii nu au reuşit să determine în consens dacă este necesară o reducere mai mare a datoriilor Greciei către creditorii privaţi, a adăugat una dintre persoanele citate.

Din cauza recesiunii şi implementării lente a măsurilor de austeritate, se estimează că necesarul de finanţare al Atenei pentru următorii trei ani a crescut peste nivelul de 172 miliarde euro prognozat în iulie.

Mărimea deficitului de finanţare va fi stabilită de creditorii internaţionali în următoarele săpătmâni.

Berlinul doreşte demult ca deţinătorii privaţi de obligaţiuni greceşti să aibă o contribuţie mai mare la noul program de finanţare externă, poziţie reiterată sâmbătă de ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble.

Potrivit unor surse apropiate discuţiilor, Germania insistă tot mai mult pe această poziţie în ultimul timp.

Miniştrii Finanţelor din zona euro sperau iniţial că vor aproba luni cea de-a şasea tranşă, de 8 miliarde euro, din finanţarea externă pentru Grecia, însă decizia va fi amânată până la o rundă de discuţii de urgenţă programată pentru peste două săptămâni.

Liderii europeni anticipează că, în final, Berlinul va ceda şi va aproba plata tranşei, însă o sursă oficială a afirmat că unii politicieni germani vor dori ulterior ca băncile să accepte o pierdere mai ridicată pe deţinerile de obligaţiuni greceşti sau renegocierea schimburilor de obligaţiuni convenite în iulie pentru a reflecta deprecierea titlurilor elene din ultimele două luni.

În cadrul acordului din iulie, deţinătorii privaţi de obligaţiuni elene au convenit să preschimbe obligaţiuni în valoare totală de 135 miliarde euro care vor ajunge la maturitate până în 2020 în noi titluri, garantate de UE, cu maturităţi de până la 30 de ani. Înţelegerea presupune o reducere de 21% a datoriilor Greciei, dar mulţi oficiali germani susţin că au fost forţaţi să accepte un acord prea benefic pentru bănci.

Marţi, băncile din zona euro şi bursele din Germania şi Franţa au înregistrat cele mai puternice creşteri din mai 2010, când a fost încheiat primul acord de "bailout" pentru Grecia.

Acţiunile Societe Generale au închis în urcare cu 17%, BNP Paribas a câştigat 14%, iar Credit Agricole a urcat cu 13%, în timp ce indicele sectorului bancar din zona euro a avansat cu 9%. Titlurile BNP şi SocGen au crescut cu o treime în ultimele trei zile.