Statele UE, printre care şi România, au cheltuit eronat 7 miliarde de euro din bugetul comunitar pe 2013

Cheltuielile UE de anul trecut, în sumă totală de 148,5 miliarde de euro, corespund unei sume aproximative de 290 de euro pentru fiecare cetăţean european, se arată în raportul Curţii publicat miercuri.

Domeniile cele mai expuse la erori de cheltuieli în 2013 au fost politica regională, transporturi şi energie (cu o rată de eroare de 6,9%), dezvoltare rurală, mediu, pescuit şi sănătate (cu o rată de eroare de 6,7%), şi programele din sectorul agricol (3,6%).

"Un număr mare dintre erorile cuantificabile în sectorul agricol sunt cauzate de declaraţii sau cereri de plată inexacte depuse de beneficiari, cea mai frecventă eroare fiind reprezentată de supradeclararea suprafeţei de teren", potrivit documentului.

Curtea dă ca exemplu o serie de cazuri din România, Germania, Irlanda, Grecia, Franţa şi Polonia, unde anumite terenuri declarate ca fiind păşuni permanente şi pentru care s-au acordat plăţi erau, de fapt, acoperite total sau parţial cu vegetaţie pentru care nu se acordă fonduri UE.

"Aceste terenuri neeligibile ar fi trebuit să fie excluse de la plata ajutorului din partea UE. În Grecia, această eroare s-a produs deoarece terenurile respective au fost clasificate ca păşuni eligibile şi au fost înregistrate ca atare în sistemul de identificare a parcelelor agricole", se arată în document.

În cazul proiectelor de dezvoltare rurală, mediu, pescuit şi sănătate, Curtea notează că motivul care a stat la baza majorităţii erorilor a fost nerespectarea cerinţelor de eligibilitate, în special cele privind angajamentele de agromediu, cerinţele specifice pentru proiectele de investiţii şi normele în materie de achiziţii.

Italia, România, Ungaria, Olanda şi Polonia sunt printre ţările care nu au respectat cerinţele privind angajamentele de agromediu, potrivit raportului.

Curtea estimează că rata totală de eroare pentru plăţile aferente exerciţiului 2013 a fost de 4,7%, apropiată de nivelul preconizat pentru exerciţiul 2012, de 4,8%. Rata de eroare depăşeşte în mod constant pragul de semnificaţie de 2%.

Nivelul de eroare estimat nu constituie un indiciu al existenţei fraudei, al lipsei de eficienţă la nivelul cheltuielilor sau al unei utilizări nejudicioase a resurselor financiare, potrivit Curţii, care menţionează că cele 7 miliarde de euro cheltuite eronat nu ar fi trebuit plătite deoarece fondurile în cauză nu au fost utilizate în conformitate cu legislaţia aplicabilă.

Curtea notează că măsurile corective şi acţiunile de recuperare puse în aplicare de autorităţile statelor membre UE şi de Comisia Europeană au avut un efect pozitiv asupra ratei de eroare estimate, în lipsa lor, rata de eroare globală estimată ridicându-se la 6,3%.

"Ca şi în 2012, pentru o mare parte din operaţiunile afectate de erori din cadrul domeniilor care fac obiectul gestiunii partajate, autorităţile statelor membre dispuneau de informaţii suficiente care să le fi permis detectarea şi corectarea acestor erori înainte de solicitarea rambursării de către Comisie", potrivit raportului.

Curtea recomandă executivului de la Bruxelles să se concentreze mai mult pe buna performanţă a proiectelor finanţate din bugetul UE mai degrabă decât pe gradul de absorpţie al fondurilor, notând că "accentul insuficient pus pe performanţă reprezintă o deficienţă fundamentală a modului în care este concepută o mare parte din bugetul UE".

Bugetul UE este stabilit anual de către Parlamentul European şi Consiliul European, principalele sursele de finanţare fiind asigurate de statele membre, pe baza venitului lor naţional brut (110 miliarde de euro). Alte surse includ plăţile efectuate de statele membre pe baza taxei pe valoarea adăugată pe care o colectează acestea (14,5 miliarde de euro), precum şi taxele vamale şi taxele agricole (15,4 miliarde de euro).

În ceea ce priveşte alocarea fondurilor UE, circa două treimi dintre finanţările acordate în 2013 au fost destinate programelor de politică regională, transporturi şi energie şi celor din sectorul agricol, urmate de proiectele din programele pentru dezvoltare rurală, mediu, pescuit şi sănătate (9,9%), ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (9,4%) şi cercetare şi alte politici interne (8,9%).