Statul care poate fi profesor de criză pentru Europa şi SUA. Cum a a murit şi a înviat financiar în anii '90

Pentru a câştiga războiul cu bugetul, Canada a trebuit în primul rând să conştientizeze că se află într-o situaţie critică şi apoi să reducă mărimea aparatului de stat în loc să se mulţumească doar cu limitarea ritmului de creştere a cheltuielilor.

Canada avea să realizeze în cele din urmă cea mai mare reducere a cheltuielilor guvernamentale de la de­mo­bi­lizarea de după cel de-al Doilea Război Mondial. Tă­ierile masive, şi majorările de taxe relativ reduse au adus bugetul pe plus în patru ani. Datoria s-a redus la 29% din PIB în 2008-2009 de la 68% din PIB în 1995-1996.

Pentru Canada, cercul vicios al datoriei s-a transformat într-un ciclu al virtuţii care a salvat o monedă poreclită "pesosul nordic". Canada a trecut de la a doua cea mai slabă poziţie fiscală din G7, mai bună decât doar a Italiei, la cea mai bună. Nu poate fi o coincidenţă faptul că ultima recesiune mondială s-a manifestat mai blând decât în SUA. Până în ianuarie, Canada a recuperat toate locurile de muncă pierdute în timpul turbulenţelor economice şi financiare, în timp ce SUA se confruntă în continuare cu un nivel ridicat al şomajului.

"Obişnuiam să-i mulţumim lui Dumnezeu că exista şi Italia deoarece altfel am fi fost codaşii G7", spune Scott Clark, oficial în Ministerul de Finanţe în anii '90.

Revenirea a început cu venirea lui Chretien la şefia guvernului în noiembrie 1993, când Partidul Liberal, întrucâtva echivalentul democraţilor din SUA, s-a impus în alegeri cu o majoritate covârşitoare.

Un strateg politic iscusit, Chretien era convins că are sprijinul canadienilor după ce aceştia au fost şocaţi şi umiliţi de faptul că Standard & Poor's a retrogradat ratingul datoriilor în monedă străină de la "AAA" la "AA". Era determinat să scape de deficit chiar dacă aceasta îl va face nepopular şi va fi dureros pentru populaţie. Nu existau alte variante şi nici loc de negocieri.

Află cum a reuşit să scoată ţara din criză în anii '90 pe www.zf.ro