Statul trebuie să creeze acum facilităţi fiscale pentru a reporni angajările, spun consultanţii

Concluzia aparţine oamenilor de afaceri şi specialiştilor în resurse umane citaţi în ediţia de marţi a Ziarului Financiar.

Simplificarea fiscalităţii, precum şi acordarea de facilităţi angajatorilor din mediul privat ar putea duce la atragerea unor noi investiţii străine, pentru că avem nevoie de sistem de impozitare atractiv într-o perioadă în care presiunea cheltuielilor de personal este resimţită atât de mediul privat, cât şi de sectorul public. Statul ar trebui să încurajeze orice fel de muncă, nu numai munca în regim full time cu contracte de muncă pe perioade determinate.

"Munca temporară, flex-munca, în regim part-time sau munca pe proiect, leasingul de personal sunt foarte apreciate în economiile vestice, unde au o pondere importantă în timp ce la noi, deşi reglementate, nu sunt suficient încurajate", susţine Sorin Faur, regional HR coordinator al BDO Balkans, funcţie din care coordonează activităţile de resurse umane ale firmei de audit şi consultanţă din şapte ţări.

Legislaţia ar trebui modificată în aşa fel încât raporturile angajat- angajator să fie mai flexibile, iar angajatorul să poată decide care sunt drepturile pe care le pot asigura angajaţilor, în limitele bugetului.

Modificările ar putea avea în vedere, spre exemplu, lărgirea categoriilor de situaţii şi a limitelor de timp în care angajatorii pot apela la muncă temporară sau pot încheia contracte de muncă pe durată determinată, eliminarea sau revizuirea obligaţiilor şi condiţionărilor referitoare la salariile minime şi sporurile obligatorii, introducerea unor stimulente suplimentare pentru angajatorii care angajează şomeri", este de părere Şerban Pâslaru, avocat asociat al casei de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii.

O perioadă de maximum 18 luni pentru posibilitatea angajării în regim temporar nu poate să măsoare nevoia de personal a angajatorului, crede Cristian Gheorghe, general manager al firmei Business Intelligence Alliance (BIA), care desfăşoară activităţi de recrutare, payroll şi leasing de personal.

"Angajatorii ar trebui să poată apela la leasing de personal de câte ori au nevoie, pentru că ei sunt singurii care decid când şi de câtă forţă de muncă au nevoie", explică Gheorghe.

În opinia lui Silviu Bian, preşedintele Agenţia Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, companiile au nevoie de lichidităţi pentru a reporni angajările, şi de aceea este nevoie de o reluare a creditărilor.

"Nu am văzut nicio afacere mare şi profitabilă care să funcţioneze fără credite de la bancă. Reluarea pieţei creditelor este salvarea, pentru că intenţiile de angajare există. Rata şomajului a scăzut, iar semnale pozitive există în piaţă", spune Bian.

Rata şomajului înregistrată în luna aprilie a scăzut la 8,07% faţă de 8,36% în martie, numărul şomerilor scăzând cu aproximativ 30.000.

În prezent, există 738.000 de şomeri înregistraţi la ANOFM, majoritatea (peste 600.000) provenind din mediul privat.

Reducerea salariilor din administraţie nu reprezintă un stimulent pentru ca mediul privat să reia angajările, iar Guvernul ar trebui să aducă facilităţi fiscale pentru ca angajaţii care vor fi disponibilizaţi de stat să fie absorbiţi de mediul privat.

"Zvonurile despre majorarea taxelor, propunerile de măsuri despre care nu se ştie dacă se vor materializa sau nu nu fac decât să producă o instabilitate în rândul investitorilor. Un investitor nu-şi poate face un plan de investiţii pentru următoarele şase luni pentru că nu se ştie ce lege se mai modifică", spune Bogdan Toth, general manager al firmei de consultanţă în management HR4U din Timişoara.

Delia Nica, vicepreşedinte al AMRCR (Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România) şi directorul de comunicare al grupului Metro în România, spune că nu se poate vorbi de o absorbţie a bugetarilor concediaţi atâta timp cât lanţurile de magazine se confruntă zi de zi cu dificultăţi în păstrarea angajaţilor actuali.

"În plus, calificarea angajaţilor bugetari este diferită de cerinţele din comerţ", a spus Nica.

Retailerii au fost în ultimii ani printre cei mai mari angajatori din România, doar în sectorul alimentar fiind create anual peste 5.000-7.000 de locuri de muncă în magazinele nou-deschise de marile reţele în perioada 2006-2008. Ritmul angajărilor s-a redus semnificativ în 2009, când majoritatea jucătorilor pe piaţa de profil au frânat expansiunea. Mai mult, multe reţele româneşti au intrat în insolvenţă în ultimul an şi au trimis acasă peste 4.000-5.000 de angajaţi.

"Reluarea angajărilor depinde în primul rând de ritmul investiţiilor în economie. în sectorul de retail, de exemplu, eventualele măsuri de stimulare a angajărilor, de genul facilităţilor acordate companiilor care oferă locuri de muncă şomerilor, nu pot produce efecte semnificative decât dacă apar pe un fond de încurajare a consumului. În acest moment, orice schimbare în direcţia revigorării consumului poate fi un semnal pozitiv, de încredere", au afirmat reprezentanţii Praktiker România, liderul retailului de bricolaj, cu afaceri de 257 mil. euro în 2009.

Raul Ciurtin, preşedintele şi directorul general al producătorului de lactate Albalact, spune că nu a făcut angajări din rândul şomerilor doar pentru a primi beneficii de la stat.

"Noi recrutăm pe zona de vânzări oameni care corespund cerinţelor, iar opţiunile pe care le avem sunt bune", a declarat managerul companiei cu afaceri de peste 50 mil. euro şi circa 600 de angajaţi.

Planul ieşirii din criză ne lipseşte şi astăzi, iar măsurile de reducere a salariilor vin ca o confirmare a acestui lucru, consideră Mihai Ghyka, directorul general al producătorului de bere Bergenbier, companie cu afaceri anuale în jurul a 200 de milioane de euro.

Ghyka, unul dintre cei mai puternici executivi români, vorbeşte de "o criză de comunicare" a Guvernului României care "a dat impresia că este în căutare disperată de soluţii la presiunea FMI", iar în lipsa unei poziţii oficiale a guvernanţilor o ţară întreagă a urmărit doar scenarii şi estimări de posibile măsuri.

"Până la urmă orice familie de români, în sensul său larg, cuprinde salariaţi ce lucrează la stat ori pensionari. Începând cu 1 iunie, venitul familiilor de români se reduce. Implicit consumul se va reduce", afirmă directorul general al Bergenbier, care spune totuşi că măsurile de reducere a salariilor şi pensiilor sunt de preferat deciziei de majorare a TVA.