Sterling Resources: Dreptul de exploatare a perimetrelor din Marea Neagră exista din 1992

"Acordul iniţial, semnat în 1992, care a fost făcut public ieri (marţi - n.r.), evidenţiază foarte clar că actul adiţional 11 a fost necesar şi nu a conferit Sterling niciun drept suplimentar", a declarat, într-un comunicat, reprezentantul Sterling în România, Stephen Birrell.

Contractul din 1992, dintre compania de stat Rompetrol şi cele două firme străine, Enterprise Oil şi Canadianoxy, prevede, la articolul 3.1.1, că acordul este unul de "explorare, dezvoltare şi împărţire a producţiei".

Acordul a fost preluat ulterior de firma Paladin, de la care a ajuns, în 1997, la Sterling Resources. În 1993, Rompetrol a fost privatizată, iar locul companiei în acordul cu Sterling a fost luat de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM).

Guvernul Tăriceanu a fost acuzat că a acordat companiei Sterling dreptul de a exploata cele două perimetre din Marea Neagră, deşi contractul iniţial prevedea doar explorarea şi împărţirea producţiei.

Legea petrolului a fost modificată în octombrie 2007 prin ordonanţă de urgenţă. Preşedintele Comisiei de industrii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, cel mai vehement acuzator al guvernului Tăriceanu în legătură cu compania Sterling, a afirmat că actul normativ permite transformarea unui contract de explorare într-unul de concesiune şi plata doar a unor redevenţe.

Ordonanţa de Urgenţă a fost depusă la Senat în 9 octombrie 2007 şi aprobată în 27 noiembrie 2007, iar la Camera Deputaţilor a ajuns în 10 decembrie 2007. În 5 mai 2008, actul normativ a primit raport de respingere în comisia de industrii a Camerei. În 13 mai a fost dezbătut în plenul Camerei şi retrimis Comisiei de industrii.

"După cum prevede contractul iniţial, titularul acordului petrolier a beneficiat de drepturile de exploatare şi producţie încă din anul 1992. Articolele 1.1.33, 3.1.1, 7.3 şi 9.1.1 ale contractului iniţial sunt doar patru prevederi de referinţă care dovedesc faptul că dreptul de exploatare a existat încă din anul 1992. Acesta este un drept preexistent şi nu a fost acordat prin Actul adiţional 11 semnat în anul 2007 şi aprobat de Guvern în 2008, după cum s-a afirmat de către cei care au lansat aceste acuzaţii", a spus Birrell.

De asemenea, Guvernul Tăriceanu a mai fost acuzat că a cedat Sterling resursele de petrol şi gaze din cele două perimetre chiar înainte de a fi cunoscută decizia de la Haga în disputa dintre România şi Ucraina privind delimitarea platoului continental al Mării Negre. Curtea Internaţională de Justiţie a decis, la 3 februarie, că României îi revine 79,34% din teritoriul disputat.

Birrell arată că prevederile referitoare la partea din producţie a statului român diferă în cazul ţiţeiului brut şi al gazelor naturale. Statul urma să primească 45% din producţia de ţiţei, iar în cazul gazelor naturale trebuie să negocieze cu compania.

"Articolul 13.1.3 din contractul iniţial semnat în 1992 dispune în mod clar că părţile vor negocia condiţii separate privind gazele naturale. Aceste condiţii au fost stabilite prin Actul adiţional 1 din 1997. Articolul 13.1.6 din actul adiţional 1 prevede că procentul ce revine statului român urmează a fi stabilit în funcţie de un factor R. Acest factor R se referă la factorul de redevenţă, fapt care dovedeşte că împărţirea gazelor naturale urma să se bazeze pe principiul redevenţei", a adăugat Birrell.

Sterling va plăti trimestrial statului român o redevenţă petrolieră cuprinsă între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei brute de ţiţei şi gaze, în funcţie de volumul producţiei trimestriale, calculată pe baza preţurilor de referinţă stabilite de autoritatea competentă, conform Legii Petrolului.

"Dacă cineva ar totaliza cheltuielile de la bugetul de stat în cazul în care statul ar fi participat la împărţirea producţiei, este foarte clar că statul român ar fi avut mai puţine beneficii decât în prezent", a spus Birrell.

El a arătat că statul ar urma să primească între 50% şi 65% din profituri, în timp ce titularului acordului petrolier i-ar reveni între 35% şi 40% din profit.

"Acordul petrolier iniţial clarifică şi necesitatea actului adiţional 11. Sperăm ca toate părţile interesate vor analiza cu atenţie aceste documente care sunt publice şi nu vor mai face acuzaţii false. Suntem hotărâţi să facem investiţiile necesare pentru derularea proiectelor noastre din România, atât on-shore, cât şi off-shore, şi dorim să ne îndeplinim obligaţiile contractuale cât mai curând cu putinţă", a adăugat Birrell.