Strauss-Kahn: Criza din Grecia are şanse mici să se răspândească în alte state din zona euro

Strauss-Kahn a respins speculaţiile din piaţă privind potenţiale default-uri (intrarea în incapacitate de plată) a unor state din zona euro cu deficite mari şi datorii ridicate, precum Portugalia, Spania sau Irlanda, calificând astfel de scenarii drept "vorbe goale menite să inducă teamă".

"Poţi adăuga la listă toate ţările din zona euro, pentru a speria lumea despre tot. Nu cred că se va întâmpla aşa ceva. Avem o problemă cu Grecia. Nu avem o problemă cu Spania, până acum. Zona euro trebuie să abordeze problemea Greciei. Au luat deja măsuri. Nimeni nu ştie ce se va întâmpla mâine dimineaţă, dar nu este niciun motiv să aibă loc o revărsare către Portugalia sau către Spania", a afirmat şeful Fondului Monetar Internaţional (FMI) într-nu interviu acordat Reuters la Nairobi.

Oficialul s-a arătat încrezător că statele din zona euro pot gestiona situaţia din Grecia.

Premierul elen, George Papandreou, a declarat săptămâna trecută că Grecia ar putea fi nevoită să apeleze la un ajutor de la FMI pentru a-şi onora obligaţiile financiare scadente în luna aprilie, dacă Uniunea Europeană nu-i acordă sprijin financiar. Statul elen ar putea devenit astfel prima ţară din zona euro care ar primi un pachet de susţinere de la Fond.

Strauss-Kahn a afirmat însă luni că nu crede că situaţia impune implicarea FMI dincolo de asistenţa tehnică acordată în prezent Atenei.

"Dacă zona euro vrea să gestioneze singură situaţia, pot înţelege asta. Cred că vor rezolva problema. Sper că vor rezolva problema, noi suntem aici doar pentru a ajuta. Dacă va fi nevoie de mai mult, vom fi gata să intervenim, dar pânî acum cred că europenii vor putea face faţă problemei", a arătat oficialul FMI.

Papandreou a obţinut sprijinul politic al liderilor UE în privinţa problemelor finanţelor publice ale statului elen, însă nu şi-a asigurat încă vreo măsură concretă de ajutor financiar.

Datoria publică a Greciei a depăşit 300 miliarde de euro, cu mult peste PIB-ul estimat la 250 miliarde de euro pe an, iar deficitul bugetar a crescut anul trecut la 12,7% din PIB, cel mai ridicat nivel din UE.

Guvernul de la Atena trebuie să se împrumute sau să refinanţeze în acest an 53 de miliarde de euro, din care cel puţin 20 de miliarde de euro până la sfârşitul lunii mai, pentru a restitui datoriile scadente şi a-şi acoperi deficitul fiscal uriaş.

Autorităţile elene au luat numeroase măsuri de austeritate şi au promis liderilor UE că vor reduce deficitul bugetar cu 4% din PIB în acest an, însă tensiunile sociale din Grecia alimentează speculaţii că guvernul ar putea avea probleme în ceea ce priveşte implementarea programelor adoptate.

Criza din Grecia reprezintă o ameninţare la adresa credibilităţii şi stabilităţii monedei euro, iar mulţi analişti consideră că problemele statului elen ar putea afecta în curând şi alte ţări europene cu deficite mari şi niveluri ridicate de îndatorare.