Studiu: 2 din 3 români sunt dispuşi să o ia de la zero în carieră

La polul opus, 33,2% dintre români nu sunt dispuşi să dobândească aptitudini şi cunoştinţe pentru un job diferit şi ar face acest lucru doar dacă ar întâmpina probleme serioase pe piaţa muncii, iar 26% petrec puţin timp pe an pentru a-şi dezvolta competenţele, potrivit studiului realizat în 197 de ţări, printre care şi România, de către BestJobs şi Boston Consulting Group, unul dintre cei mai mari consultanţi de business din lume.

Studiul „Decoding Global Trends in Upskilling and Reskilling” evaluează modul în care 366.000 de angajaţi din întreaga lume percep schimbările aduse pe piaţa muncii de două tendinţe majore: avansul tehnologic - automatizare, inteligenţă artificială, robotică - şi globalizare. De asemenea, studiul a evaluat dorinţa angajaţilor de a se adapta acestor modificări, învăţând abilităţi noi pentru profesia lor curentă sau dobândind, prin training, abilităţi pentru o profesie diferită.

Astfel, la nivel global, angajaţii sunt conştienţi de avansul tehnologic şi de automatizare, 61% dintre aceştia spunând că joburile lor vor fi afectate într-o mare măsură de aceste trenduri. Respondenţii care se simt cel mai puţin afectaţi vin din ţări din America Centrală, din Marea Britanie, din China şi din România, în timp ce angajaţii cei mai speriaţi de aceste trenduri sunt din ţări precum Grecia, Portugalia, Nigeria, Brazilia sau Japonia.

În România, cei mai mulţi respondenţi care cred că jobul lor va fi afectat de schimbările tehnologice lucrează în domenii precum digital & analiză şi automatizare (59%), IT şi tehnologie (52%), finanţe şi audit (45,6%). La polul opus, cel mai puţin îngrijoraţi din acest punct de vedere sunt cei care lucrează în vânzări (31%), juridic (24%) şi asistenţă socială (23%).

În privinţa efectelor globalizării, cei mai mulţi respondenţi care cred că jobul lor va fi afectat de această tendinţă sunt angajaţii din ştiinţă şi cercetare (41,7%), IT & tehnologie (41%), digital & analiză şi automatizare (40,3%). De partea cealaltă, cei care se consideră mai puţin afectaţi de globalizare lucrează în administraţie şi secretariat (26,4%), media şi informaţii (25,4%) şi juridic (23%).

67% dintre angajaţii la nivel global se arată deschişi la ideea de reconversie profesională, ca urmare a schimbărilor aduse de tehnologie şi globalizare

Ţări precum Mexic, Panama şi Republica Dominicană se află pe primele trei locuri în privinţa disponibilităţii angajaţilor să treacă printr-un proces de reconversie profesională, cu un procent de circa 90% dintre angajaţi. La polul opus, se află angajaţii din ţări precum Iran, Bulgaria, Polonia sau Germania, care sunt cei mai puţin deschişi la această idee, într-un procent de până la 53% pentru fiecare dintre aceste ţări. De altfel, în Europa de Vest atitudinea angajaţilor este mai degrabă una pasivă, în care aceştia se gândesc la reconversie profesională doar în cazuri extreme, atunci când sunt pe punctul de a-şi pierde jobul.

În România, 66,8% dintre respondenţi se arată dispuşi să apeleze la reconversie profesională, iar cei mai deschişi la o astfel de idee sunt angajaţii cu vârste cuprinse între 31 şi 50 de ani şi al căror nivel de educaţie este doar liceul (70%).

Din punct de vedere al joburilor deţinute în prezent, cea mai mare deschidere pentru reconversie profesională o au angajaţii din domenii precum vânzări (78,3%), media şi informaţii (78%), achiziţii şi logistică (74,4%). La polul opus, se află cei din IT (54%), ştiinţă şi cercetare (53,9%) şi juridic (53,6%).

În privinţa timpului petrecut cu învăţarea pentru creşterea aptitudinilor profesionale, diferenţele la nivel global sunt semnificative: dacă în China peste 80% dintre respondenţi dedică până la câteva luni pe an pentru dezvoltarea lor profesională, în Germania procentul este de doar 38% dintre respondenţi.

România se situează pe locul 31 în rândul ţărilor analizate în ceea ce priveşte timpul alocat de către angajaţi pentru învăţare şi dezvoltare profesională, cu aproximativ 71% dintre respondenţi menţionând că alocă săptămâni sau chiar câteva luni pe an pentru astfel de activităţi, cei mai mulţi dintre aceştia venind din domenii precum ştiinţă şi cercetare, IT şi sănătate.

În ceea ce priveşte resursele folosite pentru învăţare, cei mai mulţi angajaţi români (69,3%) preferă să înveţe singuri (self-learning), ori se bazează pe trainingul la job (66,8%) pentru a dobândi noi aptitudini profesionale. De asemenea, o pondere importantă în instrumentele de învăţare o au aplicaţiile mobile (24%) şi cursurile online (20%).