Studiu ASE: 1 leu cheltuit prin carduri de masă generează 2,63 lei suplimentari în PIB

În acelaşi timp, ele sunt o soluţie inovatoare prin care pot fi implementate cu succes politici publice, fie că vorbim de carduri de masă, vouchere de vacanţă, tichete sociale sau tichete pentru susţinerea activităţii din diverse sectoare, potrivit studiului „Politici inovatoare care utilizează bilete de valoare: Cele mai bune practici şi perspective din Europa”, prezentat de Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE.

Potrivit unui calcul realizat de prof. univ. dr. Cristian Păun, fiecare 1 leu cheltuit prin tichete de valoare generează 0,18 lei venituri suplimentare pentru bugetul statului, provenite din sumele suplimentare colectate de stat prin taxe şi impozite, generate din activităţile economice legate de producţie şi importuri, 0,08 lei credit suplimentar de consum pentru persoanele fizice şi 2,91 lei suplimentari pentru PIB.

În ceea ce priveşte cardurile de masă, fiecare 1 leu cheltuit generează 0,11 lei venituri suplimentare pentru bugetul statului, provenite din sumele suplimentare colectate de stat prin taxe şi impozite, generate din activităţile economice legate de producţie şi importuri, 0,06 lei credit suplimentar de consum pentru persoanele fizice şi 2,63 lei suplimentari pentru PIB.

Studiul desfăşurat de ASE a măsurat şi efectul asupra pieţei muncii, atât în ce priveşte cardurile de masă, cât şi voucherele de vacanţă. Astfel, 436.828 lei cheltuiţi anual prin carduri de masă generează un loc de muncă suplimentar în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, iar 187.026 lei cheltuiţi anual prin tichete de vacanţă contribuie la crearea unui loc de muncă în HORECA.

„Tichetele au un impact pozitiv evident asupra economiei României, concluziile preliminarii ale acestui studiu fiind în acord cu cele din cercetarea iniţială din 2019. La momentul respectiv am văzut că 1 leu cheltuit prin carduri de masă generează 2,58 lei suplimentari pentru PIB. În 2024 vedem că 1 leu investit generează 2,63 lei suplimentari la PIB, deci rezultatele sunt comparabile.Am observat însă că pandemia, multiplele crize, inclusiv inflaţia ridicată, au slăbit uşor aportul. În plus, datele au evidenţiat şi impactul creşterii taxării în această industrie. Recomandările noastre după aceste rezultate preliminarii sunt să fie rediscutate facilităţile fiscale aplicate cardurilor de masă”, a declarat Cristian Păun, citat de Ziarul Financiar.

„Voucherele sociale aduc numeroase beneficii economice şi sociale. Contribuie la creşterea bunăstării utilizatorilor, a condiţiilor de muncă, iar în special în gospodăriile cu venituri mici voucherele sociale asigură accesul la servicii de mai bună calitate. Acest instrument contribuie şi la creşterea gradului de incluziune socială şi aici avem exemplul României cu tichetele de creşă. Totodată, sistemul de vouchere ajută la reducerea muncii la negru şi asigură o creştere a nivelului de colectare a taxelor la bugetul de stat”, a declarat Amal Chevreau, Director, Unitatea de de politici publice în cadrul Centrului OCDE pentru Antreprenoriat, IMM-uri, Regiuni şi Oraşe .

Pentru a maximiza toate aceste beneficii Amal Chevreau a subliniat că este nevoie de un cadru legislativ solid, aici dând exemplul României, de un regim fiscal preferenţial, de o reţea dezvoltată în care să poată fi utilizate şi de instituţii abilitate de supraveghere şi monitorizare.

Mădălina Zamfir, cercetător şi doctor în economie, a prezentat datele unei lucrări realizate în colaborare cu Ministerul de Finanţe, ASE şi Universitatea de Economie şi Afaceri din Praga. Cercetarea a măsurat impactul utilizarii voucherelor de vacanţă asupra turismului intern în România.

„În medie, firmele care au acceptat vouchere de vacanţă între 2018 şi 2019 au văzut o creştere a veniturilor de 9% şi au angajat cu 4,6% mai multe persoane comparativ cu firmele din industrie care nu au acceptat aceste vouchere. Rezultatele cercetării au evidenţiat şi că acest program a contribuit la o mai bună conformare fiscală în industrie. Modelul aplicat de România poate servi drept exemplu pentru ţările care vor să stimuleze turismul intern şi să sporească gradul de conformare în sectoare unde acesta este deficitar”, a declarat Mădălina Zamfir.

Conferinţa Internaţională „The Future of Europe” se desfăşoară în perioada 24 – 25 octombrie 2024, şi se află la cea de-a XV-a ediţie, fiind organizată de Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, în parteneriat cu Asociaţia Facultăţilor de Economie din România (AFER), Banca Naţională a României, Institutul Naţional de Cercetări Economice din cadrul Academiei Române, Institutul European din România, Institutul de Economie Mondială, Institutul de Prognoză Economică, Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare Victor Slăvescu.