Studiu de mediu. Giganţii industriei de carne poluează mai mult decât Germania

Producţia de carne pune în pericol sănătatea planetei, relevă studii bazate pe cifre privind compoziţia aerului, analize făcute de diverse organizaţii. Cele mai mari 20 de ferme de creştere a animalelor din lume sunt responsabile pentru mai multe gaze cu efect de seră decât produc state ca Germania, Franţa sau Marea Britanie.

Aceşti uriaşi ai cărnii şi produselor lactate emit împreună 932 de milioane de tone de CO2, în timp ce Germania - care este ţara care poluează cel mai mult dintre cele 3 puteri mondiale menţionate - se opreşte la 902.

Multinaţionala braziliană JBS, cea mai mare companie zootehnică din lume pe baza vânzărilor, este responsabilă pentru mai mult de un sfert din aceste emisii. Primele cinci produc la un loc mai mult dioxid de carbon decât greii petrolului - Big Oil, cum ar fi Exxon, Shell sau BP.

O fotografie a momentului a fost făcută de Meat Atlas 2021, cel mai recent raport de „fapte şi cifre despre animalele pe care le mâncăm”, scris de activiştii reţelei de mediu Friends of the Earth Europe şi de fundaţia politică Heinrich Böll Stiftung.

Atlasul reuneşte o serie de date şi cercetări de la diferite ONG-uri şi instituţii pentrucu scopul de a contura impactul producţiei de carne asupra lumii actuale, inclusiv a climei.

Agricultura reprezintă 14,5% din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) estimează că 45% din emisiile legate de animale provin din producţia şi prelucrarea furajelor, 39% din fermentaţia enterică - adică gazul metan produs de rumegătoare, cum ar fi bovine, ovine şi caprine - şi 10% este atribuit stocării şi gestionării gunoiului de grajd. Prin urmare, peste 90% din emisiile producătorilor de carne provin din lanţul de aprovizionare sau direct de la animale.

Trei sferturi din toate terenurile agricole din întreaga lume sunt folosite pentru creşterea animalelor sau recolte pentru hrănirea lor. Numai în Brazilia, 175 de milioane de hectare sunt dedicate creşterii animalelor, mai mult decât câmpurile cultivate în întreaga Uniune Europeană.

La nivel global, niciun guvern nu cere companiilor zootehnice să îşi documenteze emisiile sau să standardizeze obiective de reducere a acestora. Întreaga industrie se bazează pe autodeclarare, o acţiune evident subiectivă.

Potrivit raportului, între 2015 şi 2020, aceste companii au primit sprijin de peste 400 de miliarde de euro de la 2.500 de firme de investiţii, bănci şi fonduri de pensii, majoritatea cu sediul în America de Nord sau Europa. O sumă care depăşeşte 365 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană o alocă la fiecare 7 ani politicii agricole a UE.

Pentru a combate schimbările climatice şi a reduce emisiile, multe studii au arătat că cele mai bogate ţări vor trebui să reducă la jumătate consumul de carne şi de produse lactate. Dar, cu o astfel de finanţare, după cum estimează atlasul, producţia de carne ar putea creşte cu încă 40 de milioane de tone până în 2029.

"Modelul actual de producţie a cărnii şi a produselor din carne are un impact devastator asupra climei, biodiversităţii şi dăunează de fapt oamenilor din întreaga lume", spune Stanka Becheva, activistă în domeniul alimentaţiei şi agriculturii, care lucrează cu Prietenii Pământului.

„Trebuie să începem să reducem numărul animalelor alimentare de pe planetă, să stimulăm diferite modele de consum şi să ne asigurăm că aceste companii plătesc pentru daunele pe care le-au creat de-a lungul întregului lanţ de producţie”, completează aceasta.