Studiu: Doar 3% din totalul companiilor româneşti reprezintă motorul economiei autohtone. Jumătate din ele se află în dificultate

Numărul acestor societăţi de impact este în scădere, de la 23.384 în 2013 până la 19.564 în 2015, precizează studiul. Deşi cele 19.564 de companii de impact reprezintă doar 3% din totalul societăţilor din România, ele generează 68% din cifra de afaceri cumulată la nivel naţional şi angajează 41% din forţa de muncă existentă în România. Numărul angajaţilor din aceste 19.564 de companii a scăzut între 2013 şi 2015, şi astfel s-au pierdut aproximativ 19.000 de locuri de muncă. Aproximativ 36% din companiile de impact au profitabilitatea cuprinsă între 0% - 5%, un nivel mult prea mic pentru a susţine grade de îndatorare de peste 70%. Cu toate acestea, 39% dintre companiile cu profitabilitatea la acest nivel redus au o îndatorare de 70 – 100%.

Dacă tendinâa de contracţie a companiilor de impact se menţine, întreaga economie poate fi afectată, prin efect de contagiune. Toate acestea, în contextul în care România nu este capabilă să genereze suficienţi antreprenori noi încât să compenseze dezechilibrul din business-ul românesc, spune CITR.

Studiul relevă că, de cel puţin trei ani, asistăm la un paradox al economiei româneşti: în ciuda celei mari mari rate de creştere din Europa, domeniul insolvenţei rămâne foarte activ şi tumultuos. Doar în 2016, datoriile totale ale celor 314 companii analizate şi intrate în insolvenţă au fost de 2,4 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu aproximativ 1,5% din PIB. La nivel numeric, raportul companii sănătoase versus companii cu probleme (aflate în diferite stadii de dificultate) este aproape egal.

“Pentru perioada 2013 – 2015, studiul indică o concentrare spre vârf a companiilor din economia României. Numărul companiilor de impact a scăzut, însă generează mai mult, sunt mai profitabile şi folosesc mai puţini angajaţi. Cu alte cuvinte, piramida economiei româneşti este mai înaltă, vârful mai ascuţit, iar la bază pot apărea mişcări seismice capabile să distrugă întregul sistem. Anual, peste 1.000 dintre companiile importante din România îşi pierd din relevanţă, deoarece devin mai mici – activele lor scad sub un milion de euro. În acest ritm, la finele anului viitor vom avea doar 15.000 companii relevante, adică mai puţin de una la mia de locuitori. Această diminuare nu trebuie privită ca un fenomen izolat. Implicaţiile colaterale sunt similare efectului de domino şi pot afecta întreaga economie”, a explicat Rudolf Vizental, CEO al CIT Resources.

Potrivit studiului CITR Group, companiile de impact au fost împărţite în finanţabile, restructurabile şi insolvabile. Numărul celor dintâi a crescut, următoarele au scăzut, iar cele insolvabile aproape s-au înjumătăţit.

O analiză a categoriei companiilor finanţabile demonstrează că a fost principala câştigătoare a ultimilor ani. Perioada de dificultate a fost folosită drept oportunitate de creştere şi de consolidare, aceste companii continuând să reprezinte locomotiva economiei româneşti. Însă, conform studiului, companii sănătoase din punct de vedere al indicatorilor la un moment dat pot ajunge ca anul următor să intre în stare de dificultate sau chiar în insolvenţă. Motivele pot fi multiple: de la decizii manageriale greşite, la modificări structurale neprevăzute ale condiţiilor de piaţă sau ale legislaţiei în vigoare.

Cât despre companiile restructurabile, per ansamblu, ele îşi îmbunătăţesc indicatorii, dar se diminuează ca număr, generează o cifră de afaceri mai mare şi cresc productivitatea angajaţilor. Din punct de vedere al rezultatului net însă, contribuie cu mai puţin la profitul net consolidat al companiilor de impact. Problema lor majoră constă într-un grad de îndatorare ridicat şi lichiditate redusă. Firmele restructurabile sunt concentrate în intervalul de îndatorare 70% - 100% – această concentrare este exprimată atât cantitativ (aproximativ trei sferturi din numărul lor), cât şi ca valoare a cifrei de afaceri, a activelor totale şi a datoriilor.

În aceeaşi perioadă, numărul companiilor insolvabile s-a redus, însă reducerea nu este calitativă şi nu reflectă însănătoşirea lor; indicatorii firmelor în insolvenţă iminentă se degradează continuu în perioadă analizată. Această categorie este caracterizată de o rată a pierderii nete ridicate în creştere accentuată în 2015 faţă de anii precedenţi (-21% pierdere netă în 2015, faţă de 13% pierdere netă în 2014 şi 12% în 2013), rentabilitate negativă a activelor şi o încasare la peste un an de zile a creanţelor în 2015. Toate acestea determină menţinerea unor stocuri reduse şi o productivitate a angajaţilor la sub jumătate din productivitatea angajaţilor celorlate clase de companii.

“Companiile nu se însănătoşesc de la sine, e nevoie de intervenţie: de investiţii, de strategii de turnaround şi de susţinere la nivel de comunitate. Pentru a face ca redresarea a aproape jumătate din societăţile de impact să fie probabilă, nu doar posibilă, trebuie să le acordăm o şansă antreprenorilor care s-au confruntat ori se confruntă cu dificultăţi sau insolvenţă. Studiile demonstrează că, odată ce au trecut printr-o astfel de experienţă, devin mai eficienţi şi mai atenţi la pericole şi estimează mai corect riscurile şi oportunităţile. Mediul românesc de business nu-şi poate permite să-i piardă. O economie sănătoasă are nevoie de antreprenori locali”, a afirmat Alexandru Tănase, Managing Partner CITR.

Studiul despre companiile de impact din România acoperă intervalul 2013 – 2015. Companiile au fost analizate luând în calcul raportările financiare de sfârşit de an. În studiu au fost incluse companii care au active totale de peste un milion de euro şi nu se află în insolvenţă. Analiza include şi companii deţinute de stat, însă exclude organizaţii neguvernamentale, bănci, societăţi de asigurări, societăţi de brokeraj şi fonduri de pensii, ale căror situaţii financiare sunt diferite de celelalte companii.

CITR este o societate de practicieni în insolvenţă, cu o activitate de peste 16 ani şi cu un portofoliu de peste 850 de proiecte, care gestionează, în prezent, o masă credală de peste patru miliarde de euro şi un patrimoniu de peste 650 milioane de euro.

Citeşte şi: INS: Populaţia României este mai bătrână, sunt mai mulţi orăşeni şi mai multe femei

Citeşte şi: Efectul Macron asupra pieţelor financiare: Iluzie sau realitate economică?

Citeşte şi: Analiştii CFA anticipează deprecierea leului şi creşterea dobânzilor în următoarele 12 luni