Studiu: Jobul ideal pentru români îmbină trei factori de bază

Provocaţi să descrie locul de muncă ideal, 31% dintre angajaţi precizează importanţa unui salariu corect, 22% menţionează necesitatea de a beneficia de program flexibil, cu posibilitatea de lucru de la distanţă şi 16% apreciază o echipă alcătuită din colegi competenţi şi dornici să ajute.

Aceste aspecte sunt comune tuturor generaţiilor, mai puţin Baby Boomers: 17% dintre aceştia preferă un loc de muncă unde să meargă cu drag şi doar 13% dintre ei consideră că locul de muncă ideal este unul în care au parte de un program flexibil.

„Studiul Workplace for all. Harta motivaţiei intergeneraţionale la locul de muncă ne arată că realitatea complexă a pieţei muncii actuale impune o schimbare de paradigmă în leadership. Nu mai putem vorbi despre strategii transgeneraţionale pentru motivarea şi retenţia angajaţilor. Fiecare generaţie are propriul set de valori, preferinţe şi aşteptări care îi modelează atitudinea faţă de muncă şi loialitatea faţă de angajator. Pentru a rămâne competitivi şi a atrage cele mai bune talente, liderii trebuie să devină poligloţi generaţionali - să înveţe să vorbească pe limba fiecărei generaţii şi să creeze culturi organizaţionale care îmbrăţişează şi valorifică diversitatea”, susţine Alina Stepan, country manager, Ipsos Romania şi cluster head, Ipsos SEE.

În topul priorităţilor angajaţilor din România se află atât aspecte ce îmbină recompensarea echitabilă a muncii cu o cultură organizaţională ce pune accent pe stabilitate şi pe lipsa presiunii, cât şi beneficii precum săptămâna de lucru redusă. Însă, aşteptările legate de muncă tind să evolueze şi să se schimbe o dată cu vârsta: în timp ce pentru tinerii din Generaţia Z lipsa presiunii la job se află pe locul 2 în topul priorităţilor, pentru angajaţii mai maturi, din generaţiile Y şi X, stabilitatea locului de muncă e mult mai importantă. Angajaţii din generaţia Baby Boomers, pe de altă parte, caută un loc de muncă ce le oferă, pe lângă stabilitate, şi un mediu de lucru prietenos, în care să aibă un sentiment de apartenenţă.

Realizat în luna iunie 2024, studiul a analizat atitudinile, provocările şi preferinţele faţă de muncă ale celor 4 generaţii de angajaţi activi în prezent: generaţia Z, cuprinzându-i pe cei născuţi între 1996 şi 2012, generaţia Y, alcătuită din persoane născute în intervalul 1980-1995, generaţia X, cu data de naştere în intervalul 1966-1979, şi nu în ultimul rând, generaţia Baby-Boomers, formată din angajaţii născuţi între 1945 şi 1965.

Analizând stilurile de lideri preferate de majoritatea generaţiilor de români, 44% aleg cu precădere un manager care reuşeste să motiveze echipa, care încurajează inovaţia şi creativitatea. Stilul de lider cel mai puţin popular, ales doar de 5% de către participanţii la studiu, este cel autocratic, care ia decizii fără consultarea echipei. Indiferent de vârstă, peste jumatate dintre angajaţi preferă să comunice la muncă prin intermediul aplicaţiei WhatsApp.

Preferinţele legate de alte metode de comunicare variază în funcţie de vârsta angajaţilor: în timp ce doar 1 din 3 tineri din generaţia Z aleg să se întâlnească cu colegii, pentru angajaţii mai maturi aceasta este metoda preferată de comunicare. 59% dintre salariaţii Generaţiei X şi 68% dintre Baby Boomers preferă întâlnirile faţă în faţă. Referitor la apelurile telefonice, 33% dintre membrii generaţiei Z preferă această metodă, în timp ce 53% dintre Baby Boomers -preferă să îşi apeleze colegii.

Atunci când se vorbeste despre muncă, priorităţile generaţiei Z sunt printre cele mai diverse. În topul acestora se regăsesc aspecte precum: al 13-lea salariu, un mediu de lucru lipsit de presiune, un salariu competitiv, urmate de stabilitatea locului de muncă şi plata orelor suplimentare. Raportat la pachetul de beneficii extrasalariale preferat, acesta este alcătuit din asigurări de sănătate pentru ei şi familia lor, asigurare de viaţă, card de vacanţă, pensie privată şi finanţarea transportului la/de la birou.

Generaţia Y este generaţia cu cele mai clar conturate priorităţi referitoare la locul de muncă. În top 3 se află salariul competitiv, stabilitatea locului de muncă şi al 13-lea salariu, urmate de plata orelor suplimentare şi un mediu de lucru lipsit de presiune. Când e vorba de pachetele de beneficii extrasalariale preferate, acestea se remarcă prin nevoia de flexibilitate şi de varietate. Angajaţii din generaţia Y aşteaptă beneficii extrasalariale precum asigurările de sănătate pentru ei şi pentru familia lor, card de vacanţă, card de masă, pensie privată şi beneficii pentru sănătate şi fitness.

Angajaţii din generaţia X se aseamănă cu cei din generaţia Y în ceea ce priveşte priorităţile legate de muncă, o diferenţă fiind prioritatea acordată asigurărilor de sănătate. Angajaţii cu vârsta cuprinsă între 44 şi 58 de ani preferă un loc de muncă ce le oferă un salariu competitiv, cu al 13-lea salariu sau plata orelor suplimentare, în care beneficiază de stabilitate. În pachetul de beneficii extrasalariale aşteptat de către aceştia se regăsesc asigurarea de sănătate (pentru ei şi pentru familie), card de vacanţă, pensia privată, asigurare de viaţă şi card de masă.

Cei mai maturi dintre angajaţii români preferă un loc de muncă unde primesc un salariu competitiv, în care orele suplimentare sunt plătite, într-o companie ce le oferă un mediu de lucru stabil, prietenos, în care au un sentiment de apartenenţă. În pachetul de beneficii extrasalariale preferat de către aceştia se află: card de vacanţă, pensia privată şi asigurarea de viaţă, asigurările de sănătate pentru ei şi pentru familie, card de masă.

Studiul „Workplace for all. Harta motivaţiei intergeneraţionale la locul de muncă” a fost realizat de Pluxee România, împreună cu Ipsos România în iunie 2024. Eşantionul cuprinde 1000 de angajaţi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani din mediul preponderent urban.