Dacă românii vor fi mai sănătoşi ca acum, beneficiul ar fi de 26 de miliarde de dolari

O sănătate mai bună ar putea adăuga 12 miliarde de dolari la PIB-ul global în 2040, o creştere accelerată de 8 % care se traduce printr-o evoluţie mai rapidă cu 0,4 % în fiecare an, mai arată raportul, care analizează aspectele care ar putea îmbunătăţi sănătatea populaţiei lumii şi cât de mari ar fi beneficiile economice şi sociale ale societăţilor dacă numărul deceselor premature şi al dizabilităţilor ar putea fi redus, iar angajaţii ar avea mai puţine probleme de sănătate, care ar putea fi evitate.

Pandemia COVID-19 a fost un context nedorit care a amintit cât de mult contează sănătatea persoanelor, a societăţii şi a economiei globale. Aceasta a expus vulnerabilităţi profunde atât în sistemele de asistenţă medicală, în sănătatea populaţiei, în structurile sociale şi în economiile din lume. Primele estimări sugerează că pandemia şi repercursiunile acesteia ar putea duce la o scădere de 3 până la 8% a PIB-ului global în 2020. Cu toate acestea, în fiecare an, sănătatea precară reduce PIB-ul global cu 15%.

Cercetarea analizează 200 de ţări, inclusiv România, cu rezultate estimate până în 2040, cu scopul de a identifica diferitele provocări şi oportunităţi privind sănătatea cu care se confruntă fiecare dintre acestea. Rezultatele sunt agregate la nivel regional şi global şi în funcţie de gradul de dezvoltare economică.

Studiul arată că pandemia şi efectele acesteia ar putea reduce PIB-ul global real cu 8% în 2020. Dar, în fiecare an, sănătatea precară reduce PIB-ul real cu aproximativ de două ori mai mult.

Apelând la măsuri deja existente astăzi la scară largă, prevalenţa agravantă la nivel global a bolilor ar putea fi redusă cu aproximativ 40 % în următoarele două decenii. Cifrele referitoare la Europa de Vest, respectiv Europa de Est şi regiunea Asiei Centrale dezvăluie acelaşi nivel de 41 procente pentru 2040. Datele pentru România indică faptul că reducerea potenţială a gradului de sănătate precară este de 37 % în acest interval.

O reducere de această dimensiune ar aduce beneficii uriaşe: vârsta medie de 65 de ani în 2040 ar putea fi echivalentul celei de 55 de ani astăzi din punct de vedere al sănătăţii. Mortalitatea infantilă ar scădea cu 65 %, decalajul inegalităţii în sănătate s-ar reduce, iar mai mult cu 230 de milioane de persoane ar fi în viaţă până în 2040. Mai mult, anual, la nivel global, fiecare persoană ar câştiga încă 21 de zile de viaţă sănătoasă, în timp ce în România acestea ar fi creşte la 27 de zile.

O sănătate mai bună ar putea adăuga 12 miliarde de dolari la PIB-ul global în 2040, o creştere accelerată de 8 % care se traduce printr-o evoluţie mai rapidă cu 0,4 % în fiecare an. România ar putea beneficia de o creştere a PIB-ului de 9% pentru acelaşi interval de timp şi de un impact al PIB-ului de 26 de miliarde de dolari în următoarele două decenii. Aproximativ jumătate din aceste beneficii economice anuale provin din faptul că, la nivel mondial, forţa de muncă este mai extinsă şi într-o stare de sănătate mai bună. Restul procentelor provin din extinderea capacităţii de muncă a persoanelor în vârstă, a celor cu dizabilităţi şi a îngrijitorilor informali, precum şi din îmbunătăţirea productivităţii deoarece prevalenţa bolilor cronice este mai redusă. În România, beneficiile cele mai mari, a căror valoare se ridică la 11,5 miliarde de dolari, vor fi generate de extinderea capacităţii de muncă a categoriilor menţionate, în timp ce aproape 8 miliarde de dolari vor proveni din reducerea nivelului de sănătate precară.

Randamentul economic ar putea fi între 2 şi 4 dolari pentru fiecare dolar investit într-o sănătate mai bună. În cazul specific al României, fiecare dolar investit va genera 1,8 dolari.

Cercetările arată că 70 % din oportunitatea neexploatată de a îmbunătăţi sănătatea este generată de zona profilactică. Aproximativ aceeaşi proporţie se aplică şi pentru România, cu 36 % provenind din reducerea nivelului de sănătate precară prin implementarea de măsuri de mediu, sociale şi comportamentale de combatere a acesteia, în timp ce alte 35 % provin din prevenţie şi promovarea sănătăţii.

„Adulţii activi în câmpul muncii din Europa de Est şi Asia Centrală ar putea fi mai bine protejaţi de problemele de sănătate legate de stilul de viaţă. În această regiune, în topul celor mai ridicate riscuri de sănătate sunt bolile cardiovasculare şi problemele legate de sistemul muscular şi cel osos. În România, primele două în topul celor mai de impact intervenţii privind sănătatea ar trebui să vizeze medicamentele pentru bolile de inimă, prevenirea accidentelor vasculare cerebrale şi diabetul, respectiv vaccinurile, în timp ce, pe locul al treilea în clasament, s-ar regăsi măsurile legate de regimul alimentar. Sperăm că aceste rezultate vor ajuta la schimbarea percepţiei des întâlnite că sănătatea este o povară socială şi vor fi privite drept o oportunitate de îmbunătăţire atât a stării de sănătate a fiecăruia dintre noi cât şi a performanţei economice colective. Prin îmbunătăţirea sistemului de sănătate putem compensa parţial declinul demografic la care asistăm în ţara noastră în prezent,” comentează Alexandru Filip, Partener Coordonator al biroului McKinsey & Company din Bucureşti şi Lider al McKinsey DnA (Digital and Analytics) Practice în Europa Centrală.

Conştientizarea beneficiilor expuse în acest raport ar presupune redirecţionarea cheltuielilor către zona de prevenţie în sistemele de sănătate şi nu numai. Prevenţia este de obicei mai puţin costisitoare decât tratamentul şi, ulterior, reduce nevoia unui tratament mai scump, contribuind la un randament economic ridicat. Transferul cheltuielilor incrementale către prevenţie nu ar fi însă simplu deoarece necesită schimbări substanţiale în ceea ce priveşte direcţia şi modul în care se furnizează serviciile de asistenţă medicală, precum şi schimbări în comunităţi care ar ajuta persoanele să crească, să muncească şi să îmbătrânească sănătos.

„Pe lângă intervenţiile existente, perspective interesante în inovare - sub forma de noi medicamente, proceduri, dispozitive medicale, tehnologii şi modele de livrare - vor fi esenţiale pentru îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei lumii şi ar putea reduce şi mai mult prevalenţa agravantă a bolii, cu procente care variază între 6% şi 10%, potrivit cercetărilor noastre,” a declarat Martin Dewhurst, partener senior şi lider al echipei care se ocupă de analiza pieţei farmaceutice şi medicale în cadrul McKinsey & Company. Raportul identifică o serie de domenii tehnologice cu potenţial ridicat de impact în următorii 20 de ani, din zone cu nevoi mari neacoperite.

„Chiar dacă activitatea noastră evidenţiază potenţialul mare de îmbunătăţire a sectorului sănătăţii, asta nu înseamnă că a ajunge în acel punct ar fi uşor, a spus Katherine Linzer, partener la McKinsey & Company şi autor principal al raportului. „Pentru unele ţări, în special economiile emergente, ar fi nevoie să fie crescut nivelul de acces la asistenţă medicală. Ar fi necesar ca toate ţările să îşi schimbe comportamentele nesănătoase şi să promoveze medii şi societăţi sănătoase. Acest lucru nu este de ignorat şi ar necesita schimbări dramatice care se extind dincolo de ceea ce, de obicei, considerăm asistenţă medicală."