Studiu: Piaţa gazelor naturale este în plină expansiune, dar viitorul este mai puţin promiţător

În 2018, la nivel european, România avea a patra cea mai mare rezervă dovedită de gaz. Conform proiectului de strategie energetică a României, structura mixului de energie primară este de gaze naturale (29%), energie regenerabilă (19%), cărbune (17%) şi energie nucleară (9%).

Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, gazele naturale au cunoscut cea mai mare rată de creştere a consumului dintre toţi combustibilii fosili, din anul 2006. Cererea de gaze naturale va continua să crească, în principal datorită creşterii cererii în Asia şi în special în China, a cărei politică de “Cer Albastru" impune obiective stricte referitoare la calitatea aerului, precum şi o trecere obligatorie de la cărbune la gaz.

Gazul este recunoscut ca un mijloc practic de producere a energiei datorită abundenţei sale, a versatilităţii şi a faptului că poluează mai puţin decât ceilalţi combustibili fosili. În comparaţie cu cărbunele, gazele naturale emit cu 40% mai puţin dioxid de carbon (CO2), pulbere în suspensie (PM2,5), dioxid de sulf (SO2) şi oxizi de azot (NOx). Gazele naturale sunt sursa de energie utilizată cel mai adesea pentru a completa sursele de energie regenerabilă, cum ar fi panourile solare şi parcurile eoliene, care sunt adesea intermitente şi necesită planuri de rezervă cu surse rapide şi fiabile de energie.

Gazele naturale sunt, de asemenea, integrate în procesele industriale, în special ca materie primă pentru produsele petrochimice, datorită unuia dintre derivaţii săi: etanul. Gazele naturale şi lichidele conexe reprezintă aproximativ 29% din totalul combustibililor fosili utilizaţi ca materie primă în industria chimică.

Deşi gazele emit în timpul arderii mai puţine particule decât petrolul sau cărbunele, acestea nu sunt în niciun caz o sursă de energie curată şi nu vor reduce riscul încălzirii globale. În plus, extracţia de gaze de şist este extrem de poluantă, necesitând cantităţi mari de apă şi injecţia de substanţe chimice în sol, pentru a sparge piatra. Această tehnologie de fracturare poluează totodată şi apa de la robinet, ameninţând accesul la apă potabilă sigură în comunităţile rurale.

În plus, energiile regenerabile devin acum mai accesibile decât gazele naturale. Conform celei mai recente analize a costului energiei (LCOE) a societăţii financiare internaţionale Lazard, energia eoliană nesubvenţionată este deja competitivă cu cea mai ieftină metodă de producere a energiei electrice din gazele naturale. Şi nu trebuie uitat faptul că preţurile la gazele naturale sunt volatile, adăugând incertitudine procesului de luare a deciziilor.

În cele din urmă, utilizarea gazelor ca adjuvant al producţiei de energie electrică din surse de energie regenerabile este probabil în stadiul final, având în vedere progresele tehnologice realizate în domeniul stocării energiei electrice. Conform companiei de proiectare şi energie Wood McKenzie, capacitatea de stocare a energiei electrice în GW/ h s-a dublat în 2018, crescând cu 140%. Producătorul de maşini Tesla testează deja un sistem de stocare a bateriilor în Australia, conectat la parcul eolian Hornsdale. Deşi tehnologia este încă în fază incipientă, mulţi jucători de pe piaţă şi guverne se grăbesc să îşi dezvolte proprii campioni de stocare a bateriilor, cum ar fi compania suedeză Northvolt, care îşi propune să devină cel mai mare producător european de baterii.

Gazele naturale au încă un viitor luminos înainte, însă pe termen lung, viitorul acestora este mai mult decât ameninţat, lăsând loc pentru surse de energie, care sunt mai în măsură să contribuie la salvarea planetei, conchide studiul.