Prima pagină » Economic » Studiu: Românii consideră protejarea sănătăţii un beneficiu major al eficienţei energetice

Studiu: Românii consideră protejarea sănătăţii un beneficiu major al eficienţei energetice

Protejarea sănătăţii este unul dintre cele mai importante beneficii ale creşterii eficienţei energetice a clădirilor, arată un studiu Reveal Marketing Research realizat pentru programul România Eficientă.
Studiu: Românii consideră protejarea sănătăţii un beneficiu major al eficienţei energetice
Rafael Hekman
29 ian. 2025, 12:20, Economic

Studiul relevă că 16% dintre români consideră că sănătatea este influenţată direct de eficienţa energetică, aceasta fiind a doua cea mai importantă preocupare, după reducerea facturilor la utilităţi, menţionată de 19% dintre respondenţi.

De asemenea, 81% dintre participanţi sunt de părere că spitalele au nevoie urgentă de îmbunătăţiri în acest sens, urmate de şcoli (78%) şi blocurile de locuinţe (74%).

Totodată, 7 din 10 români consideră că risipa de energie contribuie la agravarea schimbărilor climatice, iar femeile (76%) sunt mai conştiente de acest impact în comparaţie cu bărbaţii (64%).

Pentru 2 din 10 români, protejarea sănătăţii şi reducerea poluării sunt principalele avantaje ale îmbunătăţirii eficienţei energetice a clădirilor. Reducerea costurilor cu utilităţile (19%), îmbunătăţirea sănătăţii individuale (16%) şi creşterea confortului personal (15%) sunt, de asemenea, considerate beneficii majore.

Un mediu interior sănătos şi eficient energetic contribuie semnificativ la reducerea stresului financiar şi la creşterea calităţii vieţii, atât la nivel fizic, cât şi mental.

Studiul subliniază că spitalele (81%), şcolile (78%) şi blocurile de locuinţe (74%) sunt percepute drept cele mai problematice din punct de vedere al eficienţei energetice. 65%-81% dintre români consideră esenţială creşterea eficienţei energetice în toate tipurile de clădiri, preocuparea fiind mai ridicată în rândul persoanelor de peste 45 de ani.

Cercetarea a fost realizată online, în perioada 21-29 noiembrie 2024, pe un eşantion reprezentativ naţional urban de 1.003 respondenţi cu vârsta de peste 18 ani. Marja de eroare este de +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%.