STUDIU: Românii cred că veniturile lor se vor îmbunătăţi, dar apetitul pentru cumpărături rămâne scăzut

"În ultimul an economia românească a înregistrat o creştere puternică. A durat însă destul de mult timp ca românii să aibă încredere în acest salt. În consecinţă, în prima jumătate a anului 2014, aşteptările economice au fluctuat între -17 puncte şi -10 puncte. În a doua jumătate a anului, încrederea într-o creştere susţinută s-a consolidat treptat. În decembrie, suspiciunile au părut să dispară şi indicatorul a sărit de la 9,3 puncte la 17,7 puncte", se arată în raport.

Astfel, consumatorii români au început să creadă mult mai repede că propriile lor perspective privind veniturile se vor îmbunătăţi. Potrivit GfK, în decembrie indicatorul care măsoară aşteptările privind veniturile se situa la 15,7 puncte, urcând la cea mai ridicată valoare înregistrată din octombrie 2008.

"Aceasta nu a influenţat încă în mod semnificativ dorinţa de cumpărare. Indicatorul a rămas sub zero pe tot parcursul anului. Cea mai coborâtă valoare, -14 puncte, a fost înregistrată în iunie, indicatorul atingând valoarea maximă, -3,8 puncte, în decembrie. Cu toate că dezvoltarea economică este pozitivă şi şomajul rămâne la un nivel foarte coborât, de 6,5 procente, consumatorii români au nevoie de tot venitul disponibil pentru cheltuielile de zi cu zi. Deocamdată, aceştia au foarte puţini bani rămaşi pentru cumpărături majore", notează GfK.

Din punctul de vedere a dezvoltării economice a ţărilor UE şi a stării de spirit a consumatorilor în 2014, anul poate fi împărţit în două părţi distincte, arată GfK. În prima jumătate a anului, economiile tuturor ţărilor europene au evaluat practic în mod pozitiv. Consumatorii deveneau în mod clar tot mai încrezători că criza financiară şi economică va deveni în sfârşit, în următoarele luni, ceva de domeniul trecutului. Între aprilie şi iunie, indicatorii pentru aşteptările privind starea economiei şi veniturile, precum şi pentru dorinţa de cumpărare au atins valori record aproape peste tot.

Însă în perioada verii şi a toamnei, nesiguranţa a început să crească, nu numai în rândul consumatorilor, ci şi la nivel de economie. Acest lucru se datorează unui număr de motive diferite: conflictul din Ucraina a atins apogeul, declaraţiile preşedintelui rus, Vladimir Putin, au cauzat nesiguranţă în majoritatea ţărilor est-europene, conflictul continuu dintre Israel şi Palestina şi avansul grupului militant Statul Islamic. Toate aceste evenimente contribuie la o creştere clară a anxietăţii în rândul consumatorilor europeni, menţionează studiul.

Totuşi, starea de spirit a consumatorilor din întreaga Europă s-a îmbunătăţit din nou pe parcursul ultimului trimestru al anului. Indicatorii pentru aşteptările privind starea economiei şi veniturile, precum şi pentru dorinţa de cumpărare, au crescut spre sfârşitul anului în majoritatea ţărilor Uniunii Europene (UE). Climatul de consum pentru UE 28 a crescut şi el cu 1,3 puncte în ultimul trimestru, încheind anul la 5,5 puncte.

Continuă însă să existe riscuri care ar putea limita dezvoltarea economică pozitivă în lunile care urmează. După alegerile din Grecia, rămâne de văzut ce curs economic va adopta următorul guvern, şi dacă acesta va respecta acordurile cu alte ţări europene şi cu Comisia Europeană, mai arată GfK.

Rezultatele studiului GfK Climatul de consum Europa au la bază un sondaj al consumatorilor efectuat, la cererea Comisiei Europene, în toate ţările Uniunii Europene.