Suciu, BNR, despre declaraţiile lui Vâlcov: Nu a fost o propunere oficială de a elimina ROBOR

Consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă a susţinut, într-un interviu pentru Bloomberg, publicat luni, că speră ca formula de calcul a ROBOR să fie modificată sau ca acest indice să dispară. Formula de calcul pentru toţi indicii ROBOR trebuie să fie modificată sau aceştia trebuie să dispară, a mai declarat Vâlcov, luni, pentru Bloomberg. Această schimbare va pune capăt unei situaţii în care băncile se împrumută între ele la costuri nejustificat de mici. „Sper să obţinem o schimbare radicală a modului în care este calculat ROBOR sau chiar să îl vedem dispărut. Se va lua o decizie împreună cu Banca centrală, care poate modifica regulile interne ale pieţei interbancare fără a solicita aprobarea parlamentară”, a spus Vâlcov, într-un interviu telefonic, acordat luni. De asemenea, Vâlcov a sugerat, pentru Bloomberg, că Banca centrală poate colabora împreună cu băncile şi Guvernul pentru a împinge indicele ROBOR la sub 2%, un nivel sub care impozitul este 0% (zero).

„Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor discută instituţional. Iar dumnealui (Darius Vâlcov – n.red.) nu ştiu să fie parte a acelui grup. Adică ştiu: nu este. În consecinţă, am vrea să păstrăm dialogul la nivel instituţional şi să nu introducem confuzii suplimentare, care deja au fost introduse de alţi doritori de a-şi aduce contribuţia şi, mai degrabă, de a crea deservicii unei pieţe care lucrează normal, în ţara aceasta, şi anume piaţa monetară, pe care ROBOR-ul o caracterizează ca fiind unul dintre indicii ei”, a declarat, luni seara, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, într-o intervenţie telefonică la Digi24.

Consiliul CNSM a decis, luni, într-o şedinţă ordinară, să fie creat un grup de lucru al Comitetului Tehnic al CNSM, format din reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice (MFP) şi ai BNR, care va analiza taxa pe activele băncilor. În cadrul şedinţei a fost prezentat studiul de impact, realizat de BNR, privind taxa pe active financiare asupra instituţiilor de credit, a activităţii de creditare şi a creşterii economice, introdusă prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Noul grup de lucru va analiza acest studiu de impact, iar concluziile grupului de lucru vor fi discutate în următoarea şedinţă a CNSM, programată la data de 18 februarie 2019.

De asemenea, reprezentantul Băncii Naţionale a menţionat, luni seara, că nu a existat nicio propunere oficială legată de modificare modului în care sunt calculaţi indicii ROBOR sau ca aceştia să fie eliminaţi.

„Nu, n-a fost o discuţie, nu a fost o propunere oficială. Repet: în numele cui vorbeşte domnul Vâlcov, până la urmă. Dacă este să ne uităm puţin la ceea ce a spus, deşi este destul de eliptică declaraţia, nu ştiu de unde să eliminăm şi ce. De unde să îl eliminăm? Poate din contractele de credit. Asta se poate. ROBOR-ul a fost introdus în contractele de credit ca referinţe la rate printr-o Ordonanţă de Urgenţă, nu de către Banca centrală şi el nu este o referinţă în principal pentru credite. A fost ulterior utilizată această referinţă. ROBOR-ul este o expresie a lichidităţii din piaţă. Încercarea de a da peste cap această piaţă poate avea consecinţe nefaste grave în legătură cu reglarea lichidităţii în economia românească, în sistemul bancar, ba chiar şi în legătură cu Trezoreria statului. Acestea sunt chestiuni extrem de importante şi de utile pentru buna funcţionare a unei pieţe”, a subliniat Suciu.

Reprezentantul BNR a refuzat să discute despre varianta în care ROBOR ar fi eliminat de la calcularea ratei creditelor bancare şi efectele asupra celor care deja au luat credite prin folosirea acestui indicator. ROBOR este folosit la calcularea ratelor creditelor din 2005.

„Nici nu vreau să intru în această discuţie, pentru că este la limita absurdului. Este la fel de absurd cum au fost acuzaţiile despre cine influenţează nivelul ROBOR. Uitaţi-vă ce se se întâmplă în aceste zile pe piaţa aceasta: media dobânzilor interbancare, cea considerată de un domn senator Zamfir că reflectă manipularea din piaţă, fiind mai mică. (...) Această medie, în acel moment, este peste ROBOR-ul la trei luni, referinţa la rate. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că Ministerul de Finanţe atrage bani din piaţă, reglând lichiditatea, pentru că este în perioada de plată de taxe şi impozite. Ce facem acum? Acuzăm şi Ministerul de Finanţe că distrosionează piaţa? Piaţa aceasta funcţionează pe baza unor reguli normale. Orice referinţă, dacă se doreşte, la credite, să se scoată ROBOR-ul, o poate face Guvernul. Alte discuţii sau efecte legate de Ordonanţa 114 se vor face în cadrul instituţional al grupului de lucru stabilit de Comitetul de Stabilitate Macroprudenţială. Discuţiile pe lângă sunt efectiv pe lângă”, a punctat Suciu.

În ceea ce priveşte şedinţa de astăzi a Consiliului CNSM, din punctul de vedere al Băncii Naţionale, discuţia a constat în prezentarea efectelor pe care această taxă o poate avea asupra sistemului bancar în diferite scenarii, pentru că sunt mai multe scenarii de luat în calcul, potrivit purtătorului de cuvânt al BNR.

„De asemenea, s-a repetat apelul nostru: această legătură cu ROBOR-ul o considerăm nefirească. În rest, politica fiscală aparţine Ministerului de Finanţe. Ministerul de Finanţe poate avea orice iniţiativă fiscală doreşte. Din acest punct de vedere nu este nimic de comentat. Sperăm ca grupul de lucru să clarifice punctele de întrebare ridicate de bancă şi să vedem o concluzie peste două săptămâni. Nu pot să anticipez care este această concluzie”, a concluzionat Suciu.

Taxa pe activele financiare ale băncilor a fost introdusă de la începul acestui an. Această taxă variază între 0,1% şi 0,5%, urcând la fiecare 0,5 puncte procentuale a indicelui ROBOR mediu trimestrial peste 2%.

În prezent, Consiliul general al CNSM este alcătuit din trei membri ai BNR şi doi ai Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), potrivit site-ul instituţiei: Mugur Isărescu (Guvernatorul BNR şi preşedintele CNSM), Florin Georgescu (Prim-viceguvernatorul BNR), Liviu Voinea (Viceguvernatorul BNR, coordonator al activităţii de stabilitate financiară), Leonardo Badea (preşedintele ASF) şi Elena Doina Dascălu (Prim-vicepreşedinte al ASF). Celor şase li se adaugă trei reprezentanţi ai MFP: Eugen Orlando Teodorovici (ministrul), Attila György (secretar de stat responsabil cu coordonarea promovării cadrului legal aferent pieţelor financiare) şi Tiberiu Valentin Mavrodin (secretar de stat responsabil cu coordonarea managementului trezoreriei şi datoriei publice). De asemenea, Petre Tulin, directorul general al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, participă la şedinţele Consiliului general al CNSM, dar nu are drept de vot.