Suma luată în calcul pentru noul acord cu FMI este de 5-6 mld. euro, dar poate creşte la 8 mld.

Suma va fi pusă la dispoziţia României sub forma unui acord de tip preventiv şi va fi accesată doar în caz de urgenţă. Statul va plăti însă instituţiei financiare un comision de angajament de 0,3% pe an indiferent dacă banii vor fi sau nu folosiţi.

În ceea ce priveşte încheierea unui nou acord cu Comisia Europeană (CE), autorităţile române şi reprezentanţii executivului UE nu au stabilit încă dacă România va primi un împrumut sau va fi pusă la dispoziţie o linie de finanţare similară cu cea de la FMI.

Potrivit surselor, autorităţilor române înclină spre un împrumut de la CE, întrucât finanţarea bugetului ar fi mult mai ieftină decât în condiţiile accesării unor împrumuturi directe de pe pieţele externe.

De altfel, CE nu dispune de un mecanism similar acordurilor FMI de tip preventiv, dar cutuma celor două instituţii este de a practica înţelegeri de acelaţi tip în acordurile comune.

Valoarea împrumutului ar urma să fie mai mică decât cea acordată de CE în acordul actual, de 5 miliarde de euro.

Şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, a declarat la finele lunii noiembrie pentru MEDIAFAX că nu a fost stabilită valoarea viitorului acord, dar Fondul va pune la dispoziţia României resurse financiare suficiente pentru a contracara eventualele probleme care ar putea apărea în următorii ani.

Anterior, Franks spunea că noul acord pe care România îl va încheia cu FMI va avea "cu siguranţă" o valoare mai redusă decât împrumutul actual, de 13 miliarde de euro, iar banii vor fi luaţi doar dacă vor apărea probleme neprevăzute.

Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, afirma la începutul lunii octombrie că un nou acord de doi ani cu FMI, după finalizarea celui actual, va fi suficient pentru ca România să-şi consolideze poziţia şi să poată implementa propriile politici.

Noul program cu FMI va include măsuri de reformă care să asigure revenirea economiei la potenţialul său, iar printre cele mai importante acţiuni este ajustarea deficitului bugetar, astfel încât decalajul să se reducă la sub 3% din PIB.

Asigurarea stabilităţii sistemului financiar va fi o altă componentă prioritară în cadrul programului. Pe partea structurală, vor fi vizate domenii cheie unde reforma încă nu a fost încheiată, respectiv companiile de stat şi eficienţa cheltuielilor publice.

Nu în ultimul rând, într-un nou program, FMI va dori să se asigure că toate obstacolele birocratice împotriva atragerii fondurilor europene vor fi depăşite, iar statul va avea suficienţi bani pentru a asigura partea de finanţare necesară pentru atragerea fondurilor europene.

România are un acord de finanţare externă cu FMI, UE şi alte instituţii financiare internaţionale, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de euro, din care a primit până acum tranşe în valoare de 11,27 miliarde de euro de la Fond şi de 3,65 miliarde euro de la CE.

Potrivit datelor disponibile pe site-ul instituţiei financiare, România a plătit FMI dobânzi în valoare de aproximativ 300 de milioane de euro de la semnarea acordului actual de împrumut, iar din august 2012 Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor vor începe să ramburseze şi ratele aferente tranşelor primite.

Prima plată a principalului va avea loc pe data de 6 august 2012 şi va fi în sumă de 546 de milioane de drepturi speciale de tragere (DST), ceea ce reprezintă peste 600 milioane de euro la cotaţia din prezent a DST.

Un DST este o unitate monetară folosită de FMI, care are la bază patru valute şi este folosit ca monedă în acordarea împrumuturilor de către instituţia financiară. În prezent, un DST este cotat la circa 1,16 euro.