Superbogaţii lumii preferă obligaţiunile, cashul şi aurul. Acţiunile au devenit tot mai puţin atractive

Averea superbogaţilor este distribuită, în medie, în proporţie de 23% în proprietăţi, câte 21% în acţiuni şi obligaţiuni, 15% în conturi bancare la vedere, câte 3% în aur şi valute, respectiv 2% în mărfuri şi materii prime. Restul de 12% figurează la alte destinaţii.

Pe de altă parte, 7% dintre milionarii intervievaţi declară că au redus anul trecut ponderea acţiunilor în portofolii, preferând realocarea averii către alte tipuri de active.

Astfel, 65% dintre respondenţi afirmă că şi-au crescut în 2011 deţinerile de obligaţiuni, titlurile fiind urmate în preferinţele investitorilor de bani cash (60%), aur (47%), valute (23%), proprietăţi (19%) şi mărfuri (10%).

Investitorii sunt tot mai atenţi la modul în care îşi conservă averea, trend care a început în urma crizei financiare din 2008-2009.

Superbogaţii se concentrează pe reducerea riscului, creşterea transparenţei investiţiilor şi îmbunătăţirea lichidităţii.

Astfel, în rândul obligaţiunilor sunt vizate în principal titlurile de stat cu maturitate lungă emise de SUA, Germania sau Marea Britanie, percepute printre cele mai sigure investiţii, alături de depozitele din conturile curente şi aurul.

Studiul mai relevă că 36% dintre bogaţii Europei sunt pesimişti în privinţa şanselor de creştere a averii, iar principalele temeri privind siguranţa banilor variază de la răsturnarea ostilă a guvernului în Rusia şi război în Orientul Mijlociu la inflaţie în India sau, pentru milionarii din Singapore, perpetuarea crizei financiare mondiale.

Numărul persoanelor cu averi mai mari de 100 milioane de dolari a crescut anul trecut la 63.000, averea totală a acestora fiind estimată la aproape 40.000 miliarde de dolari, potrivit raportului Knight Frank şi Citi Private Bank.