Suprataxarea sectorului de petrol şi gaze pune în pericol viitoarele investiţii în România - patronat

Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG) spune că proiectul de Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 (referitoare la o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie) nu este de natură să rezolve criza energiei ci, dimpotrivă, va genera numeroase dezavantaje în rândul operatorilor din domeniul petrol şi gaze prin diminuarea considerabilă a bugetelor de investiţii.

Prin proiectul de Ordonanţă de Urgenţă, România are cea mai ostilă abordare din UE pentru industria de petrol şi gaze în contextul în care are deja cel mai mare nivel de taxe suplimentare. Neluarea în considerare a taxelor suplimentare deja intruduse este în contradicţie cu principiile Regulamentului European.

Patronatul spune că sectorul de petrol şi gaze este deja supraimpozitat: rata medie de taxare a veniturilor din gaze naturale este de peste 60% (impozit de 80% pe veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore).

Şi sectorul de producţie şi trading de electricitate în România este suprataxat: Contribuţie la fondul de tranziţie energetică datorat de producătorii de electricitate: 100% din veniturile înregistrate peste 450 de lei/MWh; Contribuţia la fondul de tranziţie energetică datorat pentru activităţi de trading de gaze şi electricitate: 100% din veniturile care depăşesc costul de achiziţie la care se adaugă 2% (marja de profit)

Rata efectivă de impozitare a producţiei de gaze naturale în România este de peste 3 ori mai mare decât media europeană încă din 2018, susţine FPPG.

FPPG reiterează necesitatea unui dialog transparent şi constructiv între Guvernul României şi reprezentanţii sectorului energetic. „Mentionăm ca acest sector aduce contribuţii semnificative la economia naţională şi la bugetul de stat. În prima jumătate a anului 2022, impactul total al sectorului de petrol şi gaze în economie (i.e., incluzând efectele directe, indirecte şi induse) a reprezentat circa 8% din PIB.

FPPG recunoaşte ca primordială este protejarea cetăţenilor pentru traversarea unei perioade economice dificile. În acest sens, trebuie identificate instrumente pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, pe o perioadă determinată, fără a impacta capacitatea investiţională a sectorului energetic.

FPPG solicită guvernului consultări reale în vederea identificării instrumentelor adecvate pentru traversarea crizei energiei şi pentru redresarea economică”, arată comunicatul.

Cu privire la proiectul de ordonanţă care invocă instituirea unei “contribuţii de solidaritate”, FPPG solicită Guvernului României să ia în considerare următoarele aspecte importante pentru stabilitatea sectorului energetic românesc: Conform poziţiilor anterioare ale FPPG cu privire la măsurile de punere în aplicare a contribuţiei de solidaritate, impozitele suplimentare care există deja, atât pentru piaţa de gaze naturale şi electricitate, cât şi pentru extracţia de ţiţei (prin alte acte normative, e.g., OG 6/2013, OG 7/2013, Legea 256/2018, OUG 27/2022) să fie luate în considerare de acest proiect de ordonanţă, prin deducerea acestora din contribuţia de solidaritate.

Pentru a limita impactul în descurajarea producţiei locale şi a viitoarelor investiţii în sector, cota aleasă, de 60%, este mai cu mult mare decât în orice alta tara a Uniunii Europene. Astfel, un procent de 33% (prevazut de regulament) ar fi mai adecvat. Nivelul cotei nu trebuie să pună în pericol capacitatea producătorilor de a menţine şi stimula investiţiile viitoare în capacitati de producţie necesare.

Contribuţia convenită ar trebui să fie recunoscută ca şi cheltuială deductibilă la calculul impozitul pe profit.

În contextul acestui instrument de impozitare este necesară introducerea unui mecanism de încurajare a investiţiilor prin constituirea unor rezerve din suma datorată ca şi contribuţie de solidaritate la nivelul contribuabililor, prin care să se asigure investiţii noi în următorii 3-5 ani.

„În consecinţă, atragem atenţia asupra impactului negativ pe care actuala formă a proiectului de act normativ o va avea asupra viitorului industriei autohtone de petrol şi gaze din România”, scrie patronatul.