Tabără: Proprietarii de terenuri nelucrate vor fi amendaţi cu 60 euro/ha dacă nu le curăţă – VIDEO

Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX că proprietarii de terenuri nelucrate care nu îngrijesc şi nu curăţă suprafeţele respective vor fi penalizaţi, cu o sumă de 50-60 de euro pe hectar.
Tabără: Proprietarii de terenuri nelucrate vor fi amendaţi cu 60 euro/ha dacă nu le curăţă - VIDEO

R. V-aţi întâlnit cu crescătorii de animale şi au oprit protestul.

V.T.: Nu m-am întâlnit doar cu crescătorii, ci cu principalele federaţii. Nu m-am întâlnit cu ei ca să oprească manifestarea. În primul rând e o chestiune democratică, măsura face parte din drepturile pe care le are orice cetăţean.

R. Şi ce le-aţi promis?

V.T.: Nu le-am promis nimic. Am stat de vorbă cu ei de la egal la egal. Aşa cum m-am întâlnit cu secretarii de stat, în prima fază, aşa m-am întâlnit şi cu ei, la iniţiativa mea. Dar nu le-am cerut să oprească manifestările şi n-am s-o fac niciodată. Ei au amânat ieşirile în stradă până la 1 octombrie, dar foarte multe dintre probleme lor, inclusiv creşterile alocaţiilor, suntem în curs de a le rezolva, dar nu pentru acest an, că nu eu am făcut acest buget. Împreună vreau să stabilim perspectiva unor măsuri pe care să le susţinem.

R.: Şi cu ce propuneri o să veniţi?

V.T.: Exact ceea ce am discutat cu ei. În primul rând chestiunea cu terenurile nelucrate. E o problemă. Vom discuta problemele legate de TVA. Vom relua inclusiv multe discuţii de-ale lor. Chestiunea pentru bunăstarea animalelor ne dă puţină bătaie de cap, inclusiv cu Fondul Monetar, dar ceea ce vor susţine fără niciun fel de rezerve este că măsura este absolut necesară. Ea a fost acceptată de Uniunea Europeană, trebuie s-o ducem. În primul rând trebuie să luam acceptul de la Comisia Europeană pentru a face plăţile în avans. Este foarte important să am plăţile pentru agromediu, este foarte important să simplificăm proiectele ca să poată fi finalizate.

R.: Cu sistemul de irigaţii ce planuri aveţi?

V.T.: În primul rând aş vrea să se ducă la îndeplinire concluziile comisiei de anchetă pe care am condus-o. Întâmplarea face să am multe rezerve faţă de oamenii care au avut responsabilităţi faţă de sistem. Vom încerca să reabilităm unele sisteme de irigaţii, pe cele care reprezintă elemente reale de rentabilitate. În perspectivă trebuie regândit sistemul de irigaţii, respectiv sursele de apă. Dacă vom reuşi să redeschidem unele investiţii, să putem folosi apa gravitaţional şi nu pe surse electrice, unde şi acum avem probleme cu blocarea curentului, că nu s-au plătit nu stiu ce penalităţi… Tot în perioada următoare vor regândi o strategie clară a sistemului de îmbunătăţiri finciare din România. Se discută şi problema mutării acestui sector de la Ministerul Agriculturii la Ministerul Mediului. Acest sector trebuie să fie în acelaşi loc cu apa.

R.: Aţi spus că una dintre problemele agriculturii este evaziunea.

V.T.: Este o realitate. Este în analiză şi o astfel de chestiune. Pornind de la legislaţie şi ştiţi că şi în acest an au fost câteva constatări de transporturi ilegale.

R.: Care ar trebui să fie prima măsură împotriva evaziunii?

V.T.: În primul rând, ar trebui să se ajungă la fiscalizarea producţiei agricole. Să se ajungă la impozitarea terenurilor agricole şi să fie această relaţie de preluare a producţiei agricole şi practic aşezarea ei pentru un anumit timp în depozite pentru a putea s-o dirijezi foarte bine pe piaţă. Unde e problema? Acolo unde se vinde producţia direct din câmp. Au fost 20-30% din fermieri care au vândut aşa. Asta înseamnă preţ mic, să nu uităm că au vândut grâul cu 0,35 lei, că astăzi el e 0,8 lei, deci de 2,5 ori mai mult. Oricât ai sprijini prin subvenţii, grâul se duce undeva în zona speculativă. Ori n-ar mai trebui să circule niciun fel de produs agricol neînsoţit de documente. Sunt probleme şi de ceea ce înseamnă circulaţia în interiorul fermelor. Va trebui să vedem, Ministerul Agriculturii, cu celelalte organisme ale statului, ce putem face în pieţele agroalimentare, pentru că acolo chestiunea fiscalităţii nu e la producătorul agricol român, ci la acela care preia dintr-un camion care vine acolo, care nu a avut documentele, sau dintr-un vagon sau dintr-un tir…Ar trebui în primul rând o responsabilizare mai mare a organelor vamale.

R.: Ştiu că proiectul de lege a taxării inverse nu a fost aprobat de Comisia Europeană.

V.T.: Cred că în continuare trebuie să se facă demersuri în sensul în care acest proiect să fie acceptat. Problema taxării inverse nu este numai la noi şi nu se impune doar în România. Să ştiţi că au probleme mari şi italienii, şi spaniolii. Aş vrea să clarificăm problemele legate de evaziune pentru că altfel degeaba tot solicităm bani pentru agricultură, şi în schimb nu venim cu nimic. Nu cred că fiecărui cetăţean al ţării îi convine să bage mâna în buzunar şi să vadă că an de an eu import, de fapt, sau intru într-o zonă speculativă. Am dat să mi se facă un studiu de eficienţă a subvenţiilor pe anumite sectoare. Nu se poate să subvenţionezi ani de zile legumicultura şi eu să fiu importator de roşii. E o problemă.

CITEŞTE MAI DEPARTE…

Tabără a spus că o mare problemă a agriculturii româneşti este reprezentată de cele trei milioane de hectare de teren necultivate.

„Nu este o problemă simplă. Foarte mulţi au vorbit de impozitarea terenurilor. Nu! Impozitarea este legată în primul rând de cadastru. Pentru că nu poţi să pui acelaşi impozit pe un teren sărătură, chiar dacă este localizat lângă Brăila, şi cernoziomul de la Fundulea”, a afirmat ministrul.

El crede că ar trebui introdusă o taxă de penalitate pentru cei care nu îngrijesc aceste terenuri. Potrivit ministrului, o astfel de prevedere a fost stipulată deja printr-o ordonanţă din anul 1995.

„Tot cadrul acesta am vrea să-l revedem, am vrea să revedem şi procedurile din ţările europene şi sigur, împreună cu Ministerul Finanţelor am vrea să găsim soluţia, şi este clar că se va ajunge la această taxare, care se referă nu numai la terenurile din extravilan, ci inclusiv intravilan. Nu se referă doar la terenurile private, ci şi la cele proprietate publică, pentru că dacă te duci pe rambleurile de cale ferată şi pe terasamente şi nu numai…” a mai spus el.

Tabără crede că penalităţile ar putea fi stabilite la un cuantum egal cu subvenţia pe care o primesc agricultorii pe suprafaţa de teren, respectiv 50-60 de euro pe hectar.

Vă prezentăm integral interviul acordat agenţiei MEDIAFAX de către ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără:

Reporter: Care este prima măsură pe care aţi luat-o la minister?

Valeriu Tabără: Prima măsură a fost cea legată de bugetul pe 2011. Am avut o evaluare a ceea ce se pusese ca indicator de la Ministerul Finanţelor, am reanalizat anumite capitole mari din buget şi am mers cu propunerile pe 9 septembrie. Am discutat o majorare a bugetului, cu un miliard de lei. Mergem pe câteva capitole, pe măsurile legate pe plăţile complementare directe pe sectorul vegetal, pe zootehnie, subvenţia la motorină şi apoi cele două componente, bunăstarea la porcine şi bunăstarea la păsări, pentru că celelalte capitole le avem la un nivel acceptabil. Sperăm să obţinem acest miliard. Ne propunem să creştem alocaţia şi pe cap de oaie şi caprină, aşa cum am discutat şi cu producătorii, de la 5 euro la 11,5 euro, iar la sectorul vegetal am mers la SAPS (schemele de plată pe suprafaţă – n.r.) la 60 de euro în plus pe hectar, de la 80, cât este în prezent.

R: Ce măsuri mai aveţi în vedere până la sfârşitul anului?

V.T.: În primul rând mă interesează tot ce este pe PNDR, pe proiecte pe diverse măsuri şi sumele alocate pentru cofinanţare. Mă interesează foarte mult funcţionalitatea internă a ministerului, pentru că se pare că au fost foarte multe disfuncţionalităţi din acest punct de vedere. Mă interesează să rezolvăm, dacă avem acordul de la Comisia Europeană, plata în avans, aşa cum s-a făcut şi anul trecut.

R.:Cât a fost producţia internă de grâu? Este suficientă pentru consumul intern?

V.T.:Scriptic este în jur de 5,7 milioane de tone. Am primit datele privind calitatea panificabilă a acestei producţii, şi anume circa 40% este grâu de foarte bună calitate pentru panificaţie, vreo 10-15% este grâu bun şi circa 10-15% este la nivel acceptabil. Asta înseamnă peste 60% din producţie.

R.: Şi este suficientă?

V.T.: Din punct de vedere cantitativ da, inclusiv din punct de vedere al calităţii. Dar asta nu însemnă că vom exporta grâu pe de o parte şi vom importa pe de alta. Eu sunt recunoscut prin faptul că una dintre marile probleme pe care le-am controlat în perioada în care am fost ministru au fost importurile. Am fixat cote foarte mari la importurile unor produse pe care noi le puteam produce foarte uşor.

R.: Veţi mai face ceva în sensul ăsta?

V.T.: Pe problema îngrădirii importurilor este foarte greu, pentru că se ştie că există două acorduri mari, cu Uniunea Europeană, unde taxele vamale au dispărut, şi acordurile Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Sunt reguli pe care trebuie să le respectăm, însă cred că s-ar putea lucra mai mult pe ceea ce înseamnă controlul unor importuri şi rolul acesta le revine unor organe ale noastre mergând de la ANSVSA, poliţie de frontieră, vămi şi aşa mai departe, şi aici eu cred că trebuie făcut mai mult.

CITEŞTE MAI DEPARTE…