Tănăsescu: România trebuie să adopte un buget adaptat crizei

Vârful crizei economice nu a fost încă atins la nivelul ţărilor dezvoltate, iar influenţele acesteia asupra României nu şi-au produs efectele în totalitate, astfel încât măsurile de apărare trebuie să fie luate cât mai rapid, pentru a evita probleme grave în următorii doi ani, care s-ar putea manifesta sub forma inflamării inflaţiei, deteriorării ratei de schimb, reducerii masive a investiţiilor şi a activităţii economice, a spus Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor Publice.

"Cred că în momentul de faţă România este la începutul crizei, iar marea problemă va fi în 2009 şi chiar 2010", a declarat prin telefon Tănăsescu, aflat la Washington.

Spre deosebire de economiile dezvoltate, primele afectate de criza financiară, România prezintă unele elemente macroeconomice de vulnerabilitate ridicată, cum ar fi deficitul de cont curent înalt, situat la circa 14% din Produsul Intern Brut (PIB), inflaţie volatilă, precum şi un deficit bugetar mare, care va depăşi, probabil, 3% din PIB în acest an, a afirmat fostul ministru al Finanţelor.

"În acest context, cele mai optimiste estimări plasează creşterea economică a României de anul viitor la 4% din PIB, probabil mai puţin de jumătate faţă de acest an, ceea ce va diminua semnificativ veniturile bugetare, şi aşa supraestimate în 2008", a arătat Tănăsescu.

El a apreciat că, în condiţiile în care veniturile bugetare din acest an se vor situa la cel mult 34% din PIB, deşi estimările autorităţilor erau de 39%, se impune un buget prudent pentru anul viitor, care să vizeze reducerea cheltuielilor publice şi prioritizarea lor, având în vedere sectoarele care să aducă o valoare adăugată mare în economie.

Ţinta de deficit bugetar pentru acest an este de 2,3% din PIB, dar ministrul Finanţelor Publice, Varujan Vosganian, a avertizat, recent, membrii Guvernului, că aceasta ar putea fi depăşită. Încasările la bugetul de stat s-au ridicat la numai 64,2% din estimarea anuală, reiese din datele Ministerului Finanţelor.

După primele zece luni, deficitul bugetului consolidat a fost de 1,5% din PIB.

Noul guvern rezultat în urma alegerilor de la sfârşitul lunii noiembrie va trebui să elaboreze un nou buget, bazat pe alte cifre privind creşterea economică, inflaţia, deficitul bugetar, şi care să acţioneze ca un puternic instrument dezinflaţionist.

"Bugetul trebuie adaptat la situaţia de facto, care este una de criză", a spus Tănăsescu.

Proiectul bugetului general consolidat pentru anul viitor, aprobat de Guvern şi trimis Parlamentului, prevede venituri de 223,4 miliarde lei (echivalent a 38,6% din PIB) şi cheltuieli de 235,1 miliarde lei (40,6% din PIB), deficitul fiind menţinut la 2%. Bugetul a fost elaborat luând în calcul o creştere economică de 6%, un număr mediu de salariaţi de 5,2 milioane persoane, cu 145.000 mai mult raportat la 2008, şi o rată a şomajului de 3,9%. La elaborarea bugetului pentru 2009 a fost luat în calcul un curs mediu de schimb de 3,6 lei/euro.

Politicile economice ar trebui să vizeze diminuarea deficului de cont curent, care poate fi din ce în ce mai greu finanţat în condiţiile accesului dificil la finanţări pe piaţa mondială şi înrăutăţirii percepţiei investitorilor străini despre România, a opinat Tănăsescu.

Dacă autorităţile române vor viza un plan bugetar multianual, care să reducă la zero deficitul până în anul 2012, atunci şi deficitul de cont curent al balanţei de plăţi se va reduce cu circa trei puncte procentuale din PIB în următorii doi-trei ani, diminuând presiunile pentru atragerea de finanţări externe. Autorităţile trebuie, de asemenea, să facă eforturi pentru atragerea de finanţări de la Uniunea Europeană, care nu sunt influenţate de condiţiile de pe piaţa financiară.

În acelaşi timp, reducerea cheltuielilor publice este importantă, pentru că cealaltă opţiune pentru diminuarea deficitului bugetar ar fi creşterea taxelor, creând astfel o persiune suplimentară în economie, în special asupra sectorului privat.

Potrivit lui Tănăsescu, în cazul în care România ar ajunge într-o astfel de situaţie, una dintre soluţii ar fi creşterea cotei unice de impozitare şi nu a TVA, întrucât majorarea acesteia din urmă ar provoca presiuni inflaţioniste suplimentare.

O misiune comună a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale s-a aflat în perioada 3-14 noiembrie la Bucureşti pentru evaluarea stabilităţii sistemului financiar, concluziile urmând să fie comunicate de către cele două instituţii financiare internaţionale peste câteva luni. Misiunea a fost programată încă de anul trecut.

Reprezentantul României la FMI a arătat că România are un sistem bancar solid, mai puternic decât în alte ţări, dar se remarcă necesitatea unei mai bune coordonări a reglementărilor între diferitele segmente alte pieţei financiar-bancare şi de capital.