Tăriceanu: Boc a driblat patru ani de zile luarea unei decizii în cazul Roşia Montană, e condamnabil

"În ceea ce priveşte poziţia fostului premier Emil Boc, vreau să subliniez faptul că proiectul Roşia Montană era inclus în obiectivele cu care a venit în programul de guvernare, în 2009. Ieri, (miercuri, n.r.) Emil Boc a făcut o schimbare totală de poziţie, ceea ce nu e o premieră, dar ar fi totuşi nevoie de o atitudine mai consecventă. În loc să-şi asume responsabilitatea şi să ia o decizie, patru ani de zile a driblat permanent şi asta este condamnabil", a spus Tăriceanu.

El l-a contrazis, totodată, pe Emil Boc, apreciind ca neadevărată afirmaţia acestuia potrivit căreia proiectul Roşia Montană este neconstituţional pentru că oferă atribuţii de utilitate publică unei companii private.

"Acest fapt nu este adevărat şi vă rog să vă uitaţi la modul în care se fac expropierile. Ceea ce menţionează Boc nu există în realitate. În cazul acesta expropierile se fac de către Ministerul Economiei, la fel cum s-a întâmplat cu expropierile la autostradă. Nu făcea Bechtel expropierile la autostrăzi, erau făcute de CNADNR, care este compania statului. Aşa se procedează şi aici: nu va face Roşia Montană expropierile", a spus Tăriceanu.

El a apreciat că ideea desfăşurării unei dezbateri în Parlament cu privire la proiectul Roşia Montană este una înţeleaptă.

"În legătură cu subiectul Roşia Montană, părerea mea este că ideea unei dezbateri în Parlament este una înţeleaptă. Parlamentul este forul democratic în care fiecare cetăţean este reprezentat direct. Nu există un loc mai bun pentru o astfel de dezbatere. Era menirea Guvernului să facă proiectul tehnic, o decizie urmând a fi luată în Parlament. În această dezbatere vor fi aduse argumente pro şi contra care vor face să se ia cea mai bună decizie", a spus Tăriceanu.

El a precizat că a solicitat ca la această dezbatere să fie invitaţi reprezentanţi ai ONG-urilor şi a opinat că o decizie asupra proiectului Roşia Montană trebuie să se bazeze pe trei elemente, care ţin, în ordine, de protecţia mediului, prezervarea patromoniului cultural şi beneficiile aduse.

"Trebuie ţinut cont de trei elemente. Primul este protecţia mediului. Trebuie văzut dacă proiectul satisface condiţiile de mediu. Dacă nu, altă discuţie nu-şi are rostul. În al doilea rând, trebuie să avem în vedere prezervarea patrimoniului cultural şi situl arheologic. Dacă nu sunt prezervate, discuţia nu-şi are rostul. În al treilea rând, e vorba de partea economică. Trebuie văzut ce beneficii aduce proiectul, care sunt câştigurile, câte locuri de muncă se vor face, care sunt profiturile, care garanţiile. Pe baza acestor elemente trebuie luată decizia", a spus Tăriceanu.

Fostul premier Emil Boc cere Guvernului retragerea proiectului de lege privind Roşia Montană pe motiv că este neconstituţional întrucât se conferă unei companii private atribuţii de utilitate publică ce trebuie să aparţină numai Guvernului sau autorităţilor publice.

Emil Boc a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că proiectul de lege privind Roşia Montană este neconstituţional din punctul de vedere al regimului exproprierilor, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Eu cred că, în acest moment, proiectul ar trebui să fie retras de către Guvern din două motive. În primul rând, el este neconstituţional pentru că se conferă unei companii private atribuţii de utilitate publică, ce trebuie să aparţină numai Guvernului sau autorităţilor publice. Până la urmă, compania care exploatează este o companie privată şi nu poate să facă exproprieri în numele statului. Oricum, acolo statul are o participaţie minoritară. Din punctul de vedere al regimului exproprierilor, proiectul de lege este neconstituţional. Pe de altă parte, este neconstituţional şi dacă ne gândim la cazul Rompetrol. Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un proiect de lege cu o temă aproape similară ca idee, în sensul că o asemenea competenţă ţine de Guvern şi nu de Parlament, iar CC în cazul Rompetrol a spus că trebuie să rezolve Guvernul, nu Parlamentul, o asemenea problemă, în consecinţă proiectul, fiind neconstituţional, a trebuit să fie retras de către Guvern", a spus Boc.

Potrivit acestuia, pe procedură se poate retrage proiectul, în condiţiile în care, până la înscrierea pe ordinea de zi, iniţiatorul poate retrage un proiect de la Parlament.

Întrebat dacă s-ar impune un referendum pe subiectul Roşia Montană, Emil Boc a spus că o consultare publică nu ar trebui să fie exclusă.

"Se va decide oportunitatea lui şi momentul. În democraţie, suveranitatea aparţine poporului, cum spune Constituţia, care o exercită prin organele sale reprezentative şi prin referendum. Fiind o temă importantă nu ar trebui exclus nici referendumul, la un moment dat, din ecuaţie", a subliniat fostul premier.

Proteste faţă de acest proiect au avut loc, în ultimele zile, la Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, după ce, în 27 august, Guvernul a aprobat un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul urmând să fie transmis Parlamentului spre adoptare.

Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.

Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu" de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.

Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.