Tăriceanu: Eşuarea privatizării CEC nu a fost un eşec

"Pentru mine, eşuarea privatizării CEC nu a fost un eşec, am crezut că e o nouă provocare şi în acel moment mi-am imaginat că putem da băncii un obiectiv ambiţios care să răspundă într-o măsură importantă necesităţilor economiei şi societăţii româneşti. Nu am nicio îndoială că privatizarea ar fi fost o reuşită pentru un viitor potenţial proprietar care s-ar fi preocupat mai mult decât orice de realizarea profitului. Nu ştiu dacă CEC ar fi reuşit să răspundă unor aşteptări din partea clienţilor obişnuiţi persoane fizice, a micilor întreprinzători şi a celor din mediul rural", prezent la ceremonia de lansare a noii imagini CEC.

El a arătat că s-a consultat la acea dată cu ministrul Finanţelor din perioada respectivă, Sebastian Vlădescu, şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, şi au convenit împreună că CEC poate "renaşte dintr-o instituţie care mergea la vale".

Şeful Guvernului a apreciat lansarea noii imagini CEC drept un moment important pentru o bancă ce trebuie să răspundă cerinţelor persoanelor cu venituri reduse din mediul rural şi micile oraşe.

"Avem nevoie de o bancă pentru oameni cu venituri mai modeste şi care, probabil, în momentul în care s-ar duce la o bancă foarte pretenţioasă, foarte elegantă, s-ar simţi uşor apăsaţi de ceea ce văd în jur, bunăstarea unora, care o afişează în mod ostentativ şi deloc elegant. Ei vor să se ducă undeva unde să fie bine primiţi, să se simtă în siguranţă şi să-şi poată încredinţa depunerile", a spus Tăriceanu.

Premierul l-a felicitat pe preşedintele băncii, Radu Graţian Gheţea, pentru lansarea noii imagini, spunându-i "Dragă Radu, bine făcut !", şi a sugerat conducerii instituţiei să ajute financiar echipa naţională de rugby, care are drept simbol tot frunza de stejar, noua emblemă a CEC, arătând că sportul este un mijloc de promovare "interesant".

Premierul Tăriceanu a declarat în luna martie, răspunzând unei întrebări a presei privind privatizarea CEC, că Guvernul va aborda procesul de privatizare dintr-o altă perspectivă, care să încurajeze şi participarea firmelor cu capital românesc, nu doar a companiilor străine.

El a amintit atunci că CEC are o reţea extinsă în mediul rural ceea ce îi conferă un avantaj în competiţia cu alte bănci în ceea ce priveşte distribuirea fondurilor europene şi a arătat că privatizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni a fost oprită, în 2006, pentru că s-a decis ca instituţia bancară să fie utilizată pentru accesarea şi distribuirea fondurilor europene, iar ofertele de preluare nu erau tentante.

Procesul de privatizare a CEC a fost oprit în luna decembrie 2006, după ce statul a primit o singură ofertă, de la National Bank of Greece, cu o valoare considerată prea redusă. Banca elenă a oferit 560 de milioane de euro pentru preluarea CEC.

La acea dată, autorităţile au anunţat că banca va fi restructurată, fără să fie privatizată mai devreme de doi ani.

Într-un document guvernamental, prezentat de MEDIAFAX în iulie 2007, se arăta însă că CEC va rămâne în proprietatea statului cel puţin încă patru ani, o decizie privind reluarea procesului de privatizare şi metoda de vânzare a acţiunilor urmând să fie luată după 2011.