Taxele şi impozitele locale, reglementate prin Codul finanţelor publice

Guvernul doreşte să iniţieze un Cod al finanţelor publice locale. HG privind aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului finanţelor publice locale a fost publicat în Monitorul Oficial numărul 342/10 mai.

Astfel, Codul finanţelor publice locale constituie reglementarea specială pentru finanţele publice locale, criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, administrarea impozitelor şi taxelor locale şi procedura fiscală locală.

Conform HG, Codul finanţelor publice are în vedere:

- stabilirea principiilor, a cadrului general şi a procedurilor privind formarea, administrarea şi utilizarea resurselor financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale serviciilor/instituţiilor publice de interes local, precum şi a responsabilităţilor autorităţilor administraţiei publice locale şi cele ale instituţiilor publice implicate în domeniul finanţelor publice locale;

- elaborarea, aprobarea, executarea şi raportarea bugetelor locale ale comunelor, ale oraşelor, ale municipiilor, ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi ale judeţelor, precum şi a celorlalte bugete subsecvente acestora;

- clarificarea terminologiei utilizate şi realizarea unui dicţionar de termeni;

- administrarea impozitelor şi taxelor locale, precum şi oricare alte venituri proprii ale bugetelor locale şi/sau ale celorlalte bugete subsecvente ale acestora;

- facilităţile fiscale obligatorii, precum şi cele care sunt în competenţa autorităţilor administraţiei publice locale, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat, în cazul operatorilor economici;

- drepturile şi obligaţiile părţilor din raporturile juridice fiscale privind administrarea creanţelor bugetelor locale;

- actul administrativ-fiscal, comunicarea acestuia, îndreptarea erorilor materiale, soluţionarea contestaţiilor;

- titlul de creanţă, termenele de plată ale obligaţiilor fiscale locale, accesoriile pentru neplată la termenele legale;

- urmărirea şi executarea silită a creanţelor bugetare şi fiscale locale;

- adnotarea sarcinilor ce grevează asupra bunurilor mobile/imobile care sunt supuse valorificării prin procedurile de executare silită;

- darea în plată şi facilităţile fiscale ce pot fi acordate contribuabililor;

- procedurile de colaborare cu celelalte instituţii şi cu notarii publici pentru a eficientiza activitatea de colectare a veniturilor publice şi pentru a simplifica relaţia cetăţeanului cu organele fiscale locale, precum şi pentru soluţionarea problemelor sesizate de notarii publici în activitatea acestora;

- preluarea prevederilor privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale în cod şi corijarea anumitor inadvertenţe constatate în practica aplicării în perioada 2013-2017;

- sancţiunile.

În documentul publicat în Monitorul Oficial se arată că, prin Codul finanţelor publice locale se stabilesc:

Principiile fiscalităţii locale, respectiv:

- niciun impozit sau nicio taxă locală nu poate fi instituită de către consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliile judeţene decât în limitele şi în condiţiile Codului finanţelor publice locale;

- dobândirea dreptului de proprietate, prin oricare dintre modalităţile prevăzute de lege, atrage toate obligaţiile prevăzute de lege stabilite în sarcina titularilor dreptului de proprietate;

- imparţialitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de contribuabili, cu forma de proprietate, asigurând condiţii egale contribuabililor români şi străini;

- echitatea fiscală la nivelul contribuabililor, respectiv tratament fiscal egal pentru contribuabili cu situaţii fiscale similare;

- certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la aplicări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare contribuabil, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determina influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;

- eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului finanţelor publice locale, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru contribuabili, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către aceştia a unor decizii investiţionale majore;

- simplificarea procedurilor administrative, cu impact pozitiv atât asupra contribuabililor, cât şi asupra activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice locale;

- fundamentarea relaţiilor dintre instituţiile publice şi contribuabili pe buna-credinţă, în sensul că fiecare parte trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile şi să îşi exercite drepturile potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege;

- stabilitatea sistemului fiscal local pentru asigurarea predictibilităţii obligaţiilor fiscale stabilite în sarcina contribuabililor;

- realizarea unui ansamblu de măsuri, instrumente şi prevederi legale care să determine, pe de o parte, organele fiscale locale să întreprindă toate diligenţele pentru asigurarea unei bune colectări a taxelor şi impozitelor locale, iar, pe de altă parte, să determine contribuabilii să se conformeze la îndeplinirea obligaţiilor legale privind declararea şi plata obligaţiilor fiscale locale la termen;

Principiile şi regulile bugetare locale, respectiv:

- principiul autonomiei locale financiare – unităţile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care autorităţile administraţiei publice locale le pot utiliza în exercitarea atribuţiilor lor, pe baza şi în limitele prevăzute de lege; alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale nu trebuie să afecteze aplicarea politicilor bugetare ale autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul lor de competenţă;

- principiul proporţionalităţii – resursele financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale trebuie să fie proporţionale cu responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale stabilite prin lege;

- principiul consultării – autorităţile administraţiei publice locale, prin structurile asociative ale acestora, trebuie să fie consultate asupra procesului de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat către bugetele locale;

- principiul universalităţii – veniturile şi cheltuielile se includ în bugetul local în totalitate, în sume brute; veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte;

- principiul unităţii monetare – toate operaţiunile bugetare se exprimă în lei;

- principiul anualităţii – veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condiţiile legii, pe o perioadă de un an, care corespunde exerciţiului bugetar, respectiv anului calendaristic care începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la data de 31 decembrie a aceluiaşi an; toate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget local aparţin exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului respectiv;

- principiul specializării bugetare – veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aprobă în buget pe surse de provenienţă şi, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora; sumele defalcate cu destinaţie specială se utilizează de către autorităţile administraţiei publice locale în conformitate cu prevederile legale;

- principiul echilibrului – cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv; nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare;

- principiul transparenţei şi publicităţii – procesul bugetar este deschis şi transparent, realizându-se după cum urmează: prin publicarea în presa locală, pe pagina de internet a instituţiei publice şi afişarea la sediul acesteia a proiectului bugetului local şi a contului anual de execuţie a acestuia, prin dezbaterea publică a proiectului bugetului local, cu prilejul aprobării acestuia, precum şi prin prezentarea contului anual de execuţie a bugetului local în şedinţă publică;

- principiul unităţii – veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice locale;

- principiul solidarităţii – prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a persoanelor fizice aflate în situaţie de extremă dificultate, prin alocarea de sume din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local; din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliile judeţene, după caz, pot aproba acordarea de ajutoare către unităţile administrativ-teritoriale şi către persoane fizice aflate în situaţii de extremă dificultate, la cererea publică a primarilor acestor unităţi administrativ-teritoriale sau din proprie iniţiativă;

- principiul predictibilităţii – asigurarea resurselor financiare pentru unităţile administrativ-teritoriale, care trebuie să fie constante, continue şi corelate cu necesităţile reale ale autorităţilor administraţiei publice locale;

- principiul maximizării şi stimulării colectării veniturilor unităţilor administrativ-teritoriale – ansamblul de măsuri şi instrumente care să determine autorităţile administraţiei publice locale să întreprindă toate diligenţele pentru asigurarea unei bune colectări a taxelor şi impozitelor locale;

Condiţiile care trebuie avute în vedere la stabilirea taxelor locale instituite de autorităţile administraţiei publice locale pentru organizarea şi funcţionarea unor instituţii/servicii publice de interes local, cu sau fără personalitate juridică, respectiv:

- taxele locale sunt instituite în vederea prestării unor servicii şi acestea se încasează, în limitele şi în condiţiile legii, de la instituţiile sau autorităţile publice, respectiv de la persoanele fizice şi/sau operatori economici care beneficiază de serviciile oferite de instituţia/serviciul public de interes local, dar numai în baza regulamentului de organizare şi funcţionare al acesteia/acestuia sau de la cele care sunt obligate, potrivit legii. La nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, în aparatul de specialitate sau sub autoritatea consiliilor locale, sunt organizate ca servicii publice locale organe fiscale locale, cu sau fără personalitate juridică. De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale pot înfiinţa servicii publice locale care să presteze servicii pentru cetăţeni sau persoane juridice pentru care trebuie să plătească taxa stabilită de consiliul local;

- nu se pot stabili taxe locale în legătură cu atribuţiile exercitate de primar în calitate de reprezentant al statului.

Promovarea Codului finanţelor publice locale este corelat cu măsurile cuprinse în Programul de Guvernare 2017-2020, care conţine şi o prevedere referitoare la modificări legislative pentru administraţia publică locală, inclusiv reanalizarea surselor de finanţare ale bugetelor locale (Programul de Guvernare 2017-2020 prevede creşterea cotelor defalcate din impozitul pe venit alocate bugetelor locale, de la 71,5%, în prezent, la 100% din 2018) şi revizuirea mecanismului de echilibrare a bugetelor locale cu sume din unele venituri ale bugetului de stat.

Citeşte şi: Introducerea impozitului anual global. Bursele, ajutoarele de înmormântare, indemnizaţiile pentru copii, exceptate de la impozitare