Telekom analizează posibilitatea să nu participe la licitaţia 5G

Miroslav Majoros, CEO al grupului Telekom România, a declarat vineri, citat de Ziarul Financiar, că o investiţie ar fi greu de justificat, analizând costul potenţial al participării la licitaţie în condiţiile create de OUG 114/2018.

„În mod normal la aceste licitaţii se vând licenţe radio pe o perioadă de 15 ani. Şi atunci îţi faci calcule, un plan de business pe 15 ani – iar noi înţelegând piaţa locală, ştiind gradul de competiţie, cunoscând situaţia de ansamblu de pe piaţă estimăm că în aceste condiţii sunt foarte multe semne de întrebare în legătură cu beneficiul unei asemenea investiţii”, a declarat Majors, în cadrul unei întâlniri cu media, răspunzând unei întrebări adresate de ZF privind planurile companiei în legătură cu licitaţia 5G.

Şeful grupului Telekom a criticat şi calendarul licitaţiei, despre care a afirmat că este foarte strâns pentru ca operatorii să aibă timp să analizeze caietul de sarcini şi să îşi pregătească bugetul necesar.

Întrebat dacă Telekom îşi permite să nu participe la licitaţia 5G, şeful Telekom a răspuns că grupul nu se poate arunca într-o licitaţie dacă planul de business nu are sens. „Ne-am putea permite să ne aruncăm într-o licitaţie care ar însemna o pierdere sigură? Suntem într-un business financiar, nu suntem o organizaţie caritabilă. Desigur ne putem imagina că în mod potenţial condiţiile vor fi foarte defavorabile. Şi vreau să spun foarte nefavorabile. Atunci nu vom participa. Eu sper cu tărie că vor fi condiţii rezonabile la licitaţie, aşa cum au fost în cele mai multe ţări europene”.

Bugetul include venituri excepţionale de 2,1 miliarde lei din închirierea benzilor de frecvenţă 5G, un nivelul semnificativ superior, conform Consiliului Fiscal, al veniturilor preconizate comparativ cu cel avut în vedere în varianta iniţială a bugetului aferent anului anterior (care evalua aceste venituri la 1,3 mld. lei). „Este foarte probabil ca taxarea suplimentară a sectorului telecom prin OUG nr. 114/2018 să fie de natură să facă problematică obţinerea acestor venituri, având în vedere posibilele reevaluări ale planurilor de expansiune de către operatorii din domeniu”, a comentat Consiliul Fiscal.

Şi asociaţia Romanian Business Leaders a avut o poziţie asemănătoare. Dragoş Roşca, preşedintele asociaţiei, aprecia recent că firmele din telecomunicaţii şi-ar putea reconsidera investiţiile în noile reţele 5G, care ar reprezenta acum pentru economie ce a însemnat introducerea fibrei optice în urmă cu 15 – 20 de ani: dezvoltarea infrastructurii IT, care, alături de facilităţile fiscale pentru companiile de specialitate, au dus la dezvoltarea sectorului care asigură acum în jur de 10% din PIB.

În schimb ANCOM apreciază că instalarea şi utilizarea reţelelor 5G în România va duce la crearea a 252.000 de locuri de muncă şi va avea un efect de multiplicare de 4,7 miliarde euro, conform Strategiei 5G pentru România. Într-o altă abordare de analiză prospectivă, transformarea mijlocită de investiţiile în IoT şi digitalizarea industrială în România vor aduce creşteri semnificative ale cifrei de afaceri din industrii inteligente, de la 3,7 miliarde dolari în 2020 la 9 miliarde dolari în 2026. Aportul 5G la realizarea acestor valori este estimat să ajungă la 40% în perspectiva anului 2026. 5G poate contribui substanţial la susţinerea politicilor industriale, răspunzând astfel necesităţilor reale din România, mai arată documentul. Extrapolând pentru România rezultatele unui studiu despre 5G pentru Smart Cities, într-un oraş de dimensiunile Bucureştiului s-ar putea crea aproximativ 50.000 de muncă, 10.000 în oraşe precum Cluj sau Iaşi, iar la Lugoj aproximativ 400.