Temerile privind inflaţia se ascut la nivel mondial

Aşteptările privind inflaţia sunt acum în creştere în urma majorărilor masive de cheltuieli din partea guvernelor şi torentului de lichiditate descătuşat de băncile centrale ale lumii ca reacţie la pandemie.

FMI a previzionat în octombrie că rata medie anuală a inflaţiei în economiile avansate se va dubla de la 0,8% în 2020 la 1,6% în acest an. Ultimele evoluţii de pe pieţele materiilor prime sugerează de asemenea că presiunile inflaţioniste se intensifică.

Strategii au semnalat că nu vor reacţiona la o creştere a inflaţiei prin înăsprirea politicii monetare până ce nu vor exista dovezi clare că economia mondială înregistrează o redresare sustenabilă de pe urma şocului pandemiei.

Potrivit Ziarului Financiar, băncile centrale au injectat lichiditate de 6.600 mld. dolari pe pieţele financiare din martie, iar CrossBorder Capital, o companie de consultanţă din Londra, se aşteaptă ca acestea să furnizeze lichiditate suplimentară de cel puţin 5.800 mld. dolari.

Rupert Watson, de la Mercer, spune că guvernele vor permite economiilor să se încălzească pentru a susţine revenirea de pe urma pandemiei, iar acest lucru ar putea fi un alt driver al inflaţiei.

La ce se aşteaptă Europa

În Europa, companiile se vor afla în faţa unei alegeri cruciale pentru perioada postpandemică: ar trebui sau nu să exploateze aşteptata redresare a activităţii economice prin majorarea preţurilor?, scrie Bloomberg.

Va exista probabil o creştere puternică a activităţii saloanelor de înfrumuseţare, restaurantelor şi agenţiilor de turism odată cu ridicarea restricţiilor. Unii economişti admit că aceasta va determina o creştere a preţurilor de consum.

În timp ce datele privind zona euro ce vor fi publicate în această săptămână ar putea chiar indica cea mai rapidă inflaţie din aproape un an, perspectivele sunt temperate de o distribuţie mult mai lentă a imunizărilor şi de moştenirea a milioane de pierderi de locuri de muncă în timpul celei mai profunde recesiuni de pe timp de pace dintr-un secol.

„Situaţia este ciudată: trăim cu speranţă şi nelinişte în acelaşi timp“, arată Christos Paschos, hotelier de pe insula greacă Amorgos.

Economiştii vorbesc despre o redresare sub formă de K, unde unele sectoare sau ţări se recuperează, în timp ce altele rămân pe linia de plutire. Schemele de susţinere fiscală au variat foarte mult, iar planurile privind cheltuirea fondurilor de redresare de la UE sunt în curs de a fi depuse.

În acelaşi timp, unii furnizori de servicii spun că nu au de ales decât să majoreze preţurile dacă vor să supravieţuiască.

Argumentul că preţurile ar putea creşte peste aşteptări după pandemie depinde de ideea că guvernele şi băncile centrale au pompat prea mulţi bani în sistem prin intermediul programelor de şomaj tehnic şi achiziţiilor de obligaţiuni.

Cei care au acumulat cash în pandemie sunt deja nerăbdători să cheltuiască cel puţin o parte din ei. Operatorul de vacanţe TUI a anunţat că preţurile pentru rezervări sunt cu 20% mai ridicate decât în aceeaşi perioadă din 2019. CEO-ul Fritz Joussen spune că această situaţie reflectă faptul că clienţii au pus bani în plus deoparte în timpul pandemiei.

Totuşi, astfel de economii sunt distribuite inegal, iar nesiguranţa privind locurile de muncă este ridicată. Banca Centrală Europeană admite că vor exista creşteri de preţuri ocazionale, ca în ianuarie când unele scutiri de taxe din Germania au expirat, iar preţurile energiei au crescut de la niveluri mici, dar spune că presiunile pe inflaţie vor persista după criză.

Banca anticipează o inflaţie medie de 1% în acest an, care ar urma să urce la numai 1,4% în 2023, încă mult sub ţinta de uşor sub 2%. Preşedinta Christine Lagarde a anunţat în această lună că „va mai trece ceva vreme până când ne vom îngrijora“ că inflaţia este prea ridicată.

Americanii, speriaţi de inflaţie

Şi americanii încep să se îngrijoreze cu privire la perspectivele inflaţiei. Există temeri că un viitor pachet de stimulente de 1.900 mld. dolari lansat de administraţia Biden, dublat de politica monetară relaxată a Fed, vor duce în ultimă instanţă la o inflaţie mai ridicată, notează Financial Times.

Investitorii vor afla dacă temerile le sunt justificate la sfârşitul acestei săptămâni, când va fi publicat indicatorul preţurilor de consum. Eco­nomiştii anticipează o creştere cu 1,4% a indicatorului de bază care exclude preţurile volatile ale alimentelor şi energiei în termeni anuali. Rata rămâne sub ţinta de 2% a Fed.

Banca a indicat că nu are nicio intenţie de a-şi modifica politica monetară până când inflaţia va fi pe cale să depăşească ţinta de 2%, iar piaţa locurilor de muncă să se apropie de „ocuparea maximă a forţei de muncă“, un obiectiv dual care nu este aşteptat a fi atins în viitorul apropiat.