Teodorovici a anunţat că Guvernul a modificat taxa pe activele băncilor fără avizul BEC/ Nu mai există discuţii privind manipularea ROBOR

Guvernul a adoptat, vineri, proiectul pentru modificarea OUG 114/2018 fiscală, ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici anunţând că prin schimbarea actului normativ nu vor mai exista discuţii privind manipularea ROBOR.

„Referitor la indicele de referinţă ROBOR stabilit cu dobândă variabilă pentru creditele acordate în lei, potrivit prevederilor OUG 50/2010 şi OUG 52/2016, prin noua formă a OUG cu amendamentele de astăzi nu mai există discuţii privind manipularea ROBOR. La creditele cu dobândă variabilă nu mai au ca referinţă ROBOR, care era calculat în funcţie de tranzacţiile bancare efective. Proiectul prevede înlocuirea indicelui de referinţă ROBOR din formula de calcul a dobânzilor din contractele de credit denominate în lei, cu rata variabilă de dobândă, cu un indicator calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare”, a declarat Eugen Teodorovici, vineri, la finalul şedinţei de Guvern.

La rândul său, ministrul Energiei Anton Anton a prezentat modificările aduse în domeniul energiei în OUG 114.

„Eu nu am să citesc aşa cum a citit colegul meu teodorovici modificările, ci am să vă spun că la OUG 114 s-au făcut 4 modificări. Prima cred că e cea mai importantă. Aşa cum am spus, de cânda a apărut OUG noi vrem să protejăm consumatorul casnic şi preţul se referă la gazele spre consumatorul casnic şi preţurile pentru partea de gaze care se referă la încălzire. Am redus cei 2% pentru producătorii de energie electrică pe bază de cărbune. Aceştia sunt împovăraţi îngrozitor de certificate şi atunci nu mai are rost să îi împovărăm cu o taxă de 2%. A treia măsură este valoarea de 6,9 rata care reprezintă investiţiile pe care le recunoaştem în consturi. A patra modificare este legată de extensia reţelelor de gaze pentru populaţie, care va fi reglementată prin OUG. Extensie care prin modificările aduse la OUG 114 putem s-o facem utilizând şi fonduri publice, pentru că până acum existau restricţii”, a afirmat Anton Anton, în declaraţia de presă.

Totodată, ministrul Comunicaţiilor Alexandru Petrescu a explicat modificările actului normativ în ceea ce priveşte suspendarea, până la 1 septembrie, a sancţiunilor pentru operatorii de telefonie mobilă.

„Există o singură schimbare la OUG 114 din decembrie 2018 şi se referă la suspendarea prevederilor ce sancţionează operatorii de telefonie mobilă pentru lipsa unor autorizaţii pentru reţelele de telefonie. Suspendarea va fi până în 1 septembrie 2019. Concomitent cu această suspendare gândim şi un pachet simplificat de avize penru zona comunicaţiilor şi identificare unui cadru normativ pentru ca operatorii să obţină mult mai uşor autorizaţii, ca să nu mai existe operatori fără autorizaţii. Dialogul continuă”, a spus Petrescu. 

Teodorovici a anunţat că Guvernul a modificat taxa pe activele băncilor fără avizul BEC

„Pe întregul set de propuneri există avizul, acceptul Băncii Naţionale centrale (BNR - n.red.). A fosr derulată consultarea cu toţi actorii din piaţă, Asociaţia Română a Băncilor. A fost informată şi Banca Centrală Europeană. Am văzut că s-a discutat acest lucru în spaţiul public: aceasta (BCE - n.red.) nu a dat un aviz. Având în vedere că nu dorim, ca şi Guvern, să taxăm băncile, s-a decis în Guvern să adoptăm această Ordonanţă de Urgenţă fără avizul acestei instituţii, deoarece există aviz de la Banca Naţională, ştiind foarte clar că şi avizul de la Banca Centrală Europeană va fi favorabil”, a declarat Eugen Teodorovici, la finele şedinţei de Guvern de vineri.

Reprezentanţii BCE au declarat, joi după-amiaza, pentru Mediafax, că nu şi-au dat avizul pentru modificarea taxei de activele fiannciare ale băncilor, deoarece au nevoie de mai mult timp pentru a emite o opinie. Ministrul Finanţelor anunţase, miercuri seara, că instituţia şi-a dat marţi acest aviz.

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat, vineri, la începutul şedinţei de Guvern, că Executivul va adopta proiectul de Ordonanţă de Urgenţă prin care schimbă OUG 114/2018 fiscală, OUG 50/2010 şi OUG 52/2016.

„În consens cu părţile implicate şi pe baza principiilor agreate cu BNR şi cu Asociaţia Română a Băncilor, azi modificăm OUG 114/2018, OUG 50/2010 şi OUG 52 din 2016. Prin aceste modificări, în formula de calcul a dobânzilor variabile din contractele de credit în lei, indicele ROBOR va fi înlocuit cu un indicator calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare care se publică pe site-ul BNR. Din 2 mai 2019, noul indice de referinţă se aplică doar creditelor contractate de populaţie. Noul indice se va aplica şi noilor credite de refinanţare a creditelor aflate în derulare. În ceea ce priveşte taxa anuală pe active financiare datorată de instituţiile bancare, se ajustează mecanismul de calculare prin restrângerea bazei de impozitare a activelor financiare, stabilirea unor cote diferenţiate de impozitare în funcţie de cota de piaţă a fiecărei bănci, reducerea până la zero a taxei în funcţie de numărul creditelor acordate sectorului neguvernamental - mă refer la societăţile nefinanciare şi gospodăriile populaţiei - şi ajustarea dobânzilor la depozite şi credite. Taxa pe active financiare nete se determină semestrial de către fiecare instituţie bancară cu regularizarea anuală prin aplicarea cotelor de impozitare asupra bazei impozabile. Termenul de plată a taxei pe active calculată la nivelul primului trimestru este 25 august. Regularizarea acesteia se realizează până la 25 august în anul următor”, a afirmat Viorica Dăncilă, în debutul şedinţei de Guvern de vineri.

MFP a publicat, marţi seara, spre dezbatere publică, proiectul de modificare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, prin care propune o nouă formulă pentru taxa pe activele băncilor. Băncile sunt obligate la plata taxei pe active financiare nete, respectiv activele financiare ale băncii existente la sfârşitul semestrului, respectiv anului pentru care se datorează taxa pe active, astfel cum sunt înregistrate în evidenţa contabilă, ajustate, după caz, potrivit reglementărilor contabile aplicabile.

Cotele taxei pe active, aplicate asupra bazei impozabile, respectiv fără numerar, creditele pentru autorităţile publice, titlurile de stat şi creditele pentru programele guvernamentale (Prima Casă etc.), sunt de: 0,4% pe an, pentru bancile care deţin o cota de piaţă mai mare sau egală cu 1%; 0,2% pe an, pentru cele cu o cota de piaţă mai mică de 1%. Noile prevederi se aplică pentru taxa datorată de bănci începând cu acest an. Băncile pe pierderi nu achită noua taxa, taxa nu poate depăşi profitul băncii şi este deductibilă.

Pentru anul 2019, pentru fiecare bancă, rata este redusă proporţional până la 0%, dacă se ating următoarele ţinte: creşte creditarea cu 8%, diminuează diferenţa dintre dobândă la credite şi cea la depozite cu 8% şi această din urmă diferenţă este de 4 puncte procentuale. Mai exact, taxa nu se datorează şi nu se declară la nivelul primului semestru în următoarele situaţii: dacă a îndeplinit 100% ţinta de creştere a creditării; sau dacă a îndeplinit 100% ţinta de diminuare a marjei de dobândă, sau dacă nivelul procentual agregat al creşterii creditării şi al diminuării marjei de dobândă este cel puţin 100%, se subliniază în proiectul citat.

În plus, noul proiect de act normativ modifică modul în care este calculată rata pentru credite, potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (OUG), publicat, spre consultare publică. Prin acest proiect, Finanţele schimbă OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori şi OUG nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile. Noile prevederile intră în vigoare la data de 2 mai 2019 şi se aplica creditelor acordate consumatorilor după această dată, precum şi refinanţării creditelor acordate consumatorilor aflate în derulate la această dată.

Potrivit noilor prevederi, pentru creditele acordate în valută, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă EURIBOR sau LIBOR la o anumită perioadă, în funcţie de valuta creditului, la care creditorul adaugă o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului.

„Pentru creditele acordate în monedă naţională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului. Indicele de referinţă pentru credite acordate în lei cu dobânda variabilă se publică în fiecare zi lucrătoare pe website-ul Băncii Naţionale a României şi reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. Indicele de referinţă se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituţie de credit pentru trimestrul următor”, mai arată noile modificări.

În prezent, pentru creditele în lei se aplică marja băncii şi indicele ROBOR, care reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei, astfel că este un indicator al pieţei monetare, iar din anul 2010 a fost stabilit de Guvern drept referinţa în funcţie de care să fie stabilite ratele creditelor.

În contractele de credit cu dobânda variabilă se vor aplica următoarele reguli: pentru creditele în valută, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă EURIBOR sau LIBOR la o anumită perioadă, în funcţie de valuta creditului, la care creditorul adaugă o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului; pentru creditele acordate în monedă naţională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului; în acord cu politica comercială a fiecărui creditor, acesta poate reduce marja şi/sau aplica un nivel mai redus al indicelui de referinţă, având dreptul ca, pe parcursul derulării contractului, să revină la valoarea marjei menţionate în contract la data încheierii acestuia şi/sau la nivelul indicelui de referinţă; modul de calcul al dobânzii trebuie indicat în mod expres în contract, cu precizarea periodicităţii şi/sau a condiţiilor în care survine modificarea ratei dobânzii variabile, atât în sensul majorării datorate indicelui de referinţă EURIBOR/indicelui de referinţă pentru creditele acordate în lei cu dobândă variabilă/LIBOR, cât şi în cel al reducerii acesteia; valoarea indicilor de referinţă utilizaţi în formula de calcul a dobânzii variabile va fi afişată şi permanent actualizată, pe site-urile creditorilor şi la toate punctele de lucru ale acestora.

Ministrul Finanţelor a anuţat că noile modificări vor fi aplicate şi contractelor în derulare, dacă există acordul părţilor, adică între bancă şi client.