Teodorovici, atac la Iohannis: Se erijează într-un fel de avocat al bogaţilor

„Eu mă aşteptam, dacă domnul preşedinte avea anumite neclarificări sau întrebări, după şedinţa CSAT-ul să fie discutate cu mine, cu doamna prim-ministru, dacă dorea acest lucru şi să clarificăm anumite aspecte, să explicăm poate mai bine şi nu numai”, a spus Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, miercuri, la RomâniaTV, referitor la afirmaţiile preşedintelui Klaus Iohannis, după şedinţa CSAT.

Preşedintele a afirmat că noile taxe impuse printr-o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului care a fost anunţată marţi vor fi suportate în primul rând de cetăţeni.

„Dânsul a înţeles să iasă în mod public fără niciun fel de discuţii pe această temă şi văd că se erijează într-un fel de avocat al bogaţilor. Ceea ce dânsul susţine, în principal, este ca marile companii din România, indiferent de zona de activitate, să fie, oarecum, protejate. Aş putea să vă dau foarte multe exemple, în care, în România, de ani de zile, este un comportament incorect faţă de cetăţenii acestei ţări, fie că vorbim de bănci, de marile companii pe zona de gaze, energie, comunicaţii şi nu numai. Ceea ce ne dorim noi este să protejăm românii şi nu numai. Dincolo de ceea ce înseamnă transferul acestor taxe către consumatorii finali, veţi vedea şi astăzi, şi mâine, în mai multe intervenţii pe care toţi colegii mei le vor avea, faptul că nu există astfel de creşteri de premise prin care să crească preţul la consumatorul final”, a punctat Teodorovici.

În acest context, ministrul Finanţelor a reamintit că Executivul a propus plafonarea preţului la gaze, din martie-aprilie până în februarie 2022, la 68 de lei/MWh.

„Ca român şi mai ales ca demnitar, nu pot să stau şi să văd că băncile din România au unul dintre cele mai ridicate niveluri de profit din întreaga Europă. În Europa, randamentul este de 7%, iar în România de 21%. Diferenţa dintre ceea ce oferă băncile la depozitele populaţiei este undeva la o medie de 2%, iar ceea ce cer băncile, când împrumută economia din România este undeva la 8%, o diferenţă foarte mare”, a mai spus Teodorovici.

Ministrul Finanţelor a precizat că băncile îşi vând activele neperformante la preţuri reduse şi îşi transferă profitul în afara ţării.

„Dacă doresc să fie, cu adevărat un partener pentru mediul economic din România, trebuie să înţeleagă, că, într-o afacere, ambii parteneri trebuie să câştige”, a susţinut Teodorovici.

De asemenea, noile taxe anunţate de Executiv sunt contestate de firmele din domeniul telecom, care, de anul viitor, ar trebui să achite o taxă de 3% din cifra de afaceri. Acestea au susţinut că noile taxe duc la în

„Am văzut şi eu aşa o alianţă a bogaţilor împotriva consumatorului normal din România, că este firmă, că este persoană fizică. Acelea sunt măsuri care duc la întărirea sau la protejarea capitalului autohton, pentru că este obligatoriu să facem acest lucru. Cum adică tot ceea ce vrea să facă un Guvern ducem către populaţie? Dar ani de zile în care aceste companii au câştigat, într-un mod nejustificat, profituri uriaşe a existat un dialog cu populaţia. Băncile au întrebat: noi vrem să avem profit de trei ori mai mare decât este la nivel european”, a mai afirmat Teodorovici.

De asemenea, ministrul Finanţelor a reamintit că, în „Raportul asupra stabilităţii financiare”, ediţia decembrie 2018, unul dintre riscurile la adresa stabilităţii este cel de neplată a ratelor.

„O astfel de măsură de taxare a ceea ce băncile pun peste ROBOR (peste un anumit nivel al indicelui ROBOR la 3 luni şi la 6 luni) ajută sau reduce ratele românilor la bănci. Nu spune nimeni că băncii trebuie să îi iei ceva, dacă ea se încadrează sub 1,5%. Noi am estimat un impact de 3 miliarde de lei, dar el poate fi zero”, a adăugat Teodorovici.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de Banca Naţională a României (BNR).

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a stagnat, miercuri, la 3,04%, precum marţi, nivel la care se află începând din 10 decembrie. Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a scăzut miercuri la 3,33%, de la 3,34%, niveluri la care s-a stabilizat din 12 decembrie.

Ministrul Finanţelor a anunţat, marţi seara, că, printr-o ordonanţă de urgenţă, Guvernul doreşte să le impună băncilor, de anul viitor, o „taxă pe lăcomie”, dacă nivelul ROBOR la 3 luni şi la 6 luni aplicat creditelor este de peste 1,5%.

Mai exact, dacă nivelul ROBOR la 3 şi 6 luni este de 1,5%-1,7%, atunci băncile vor avea o taxă de 0,2% din active, iar pentru un ROBOR de peste 1,71 - 2,5% vor achita o taxă de 0,4% din active. La un ROBOR la 3 şi 6 luni de 2,51 - 3,%, taxa pe lăcomie va fi de 0,6% din active, iar la 3,01 - 3,5%, această taxă va fi de 0,9%. Executivul estimează că va reuşi să aducă la buget 3,6 miliarde de lei, prin adoptarea acestei măsuri.