Teodorovici: Voi prezenta scenarii pentru Codul Fiscal: în Parlament, în Guvern, la pachet sau pe măsuri

"Noi stăm şi analizăm propunerile venite din partea Preşedinţiei vizavi de retrimiterea Codului Fiscal la Parlament şi, repet, nu văd cum Codul Fiscal să arate, în sensul de a scoate măsuri din el, pentru că orice am scoate tot nu ne încadrăm" în deficitul de 1,2%, a explicat Teodorovici.

El a spus că este sigur că TVA va fi redusă la 19%. "Acest lucru este sigur, avem 19% la TVA de la 1 ianuarie, cel târziu, eu am şi anunţat că este posibil ca astfel de măsură să fie aplicată chiar puţin mai devreme", a adăugat Teodorovici.

Ministrul Finanţelor a arătat că se discută la Guvern care este varianta cea mai bună pentru adoptarea Codului Fiscal, după ce preşedintele Iohannis a decis retrimiterea lui în Parlament.

"Discutăm care sunt posibile scenarii şi luăm o decizie. Din punctul meu de vedere, normal este ...ar fi bine ca Parlamentul să fie cel care adoptă Codul fiscal, preşedintele să fie cel care îl promulgă. (...) Soluţiile sunt: fie Parlamentul în sesiune extrordinară va adopta Codul Fiscal în foma în care a fost trims de preşedinte, fie în Guvern printr-o ordonanţă să fie adoptat. Urmează să avem o discuţie, eu o să prezint posibile scenarii: Pralamentul, în sesiune extraordinară, Guvernul în pachet sau măsură cu măsură până la final de august şi decizia o vom lua în Guvern", a spus Teodorovici.

El a mai spus că orice măsură ar fi scoasă din Codul Fiscal, tot va fi depăşit deficitul de 1,2 %."Orice măsură să scoatem din Codul Fiscal, impactul pe deficit este acelaşi, adică tot depăşim 1,2%. Codul Fiscal categoric va rămâne la fel, eventual unele măsuri devansate ca şi aplicare", a arătat Teodorovici.

Întrebat dacă se depăşeşte limita deficitului de 1,2 % în cazul în care s-ar scădea TVA doar la 20% şi nu la 19%, Teodorvici a explicat: "Dacă luăm oricare măsură din Codul Fiscal, cea mai mare fiind reducerea TVA, şi chiar dacă le-am scădea cu 1, 2 puncte procentuale, tot depăşim acele 1,2%. Sau oricare din celelalte măsuri mai mici ca şi impact, dacă le scoatem din Codul Fiscal, la fel, desigur rămâne TVA, tot depăşim 1,2%, deci discuţia aceasta cu întoarcerea în Parlament este o discuţie artificială".

"Acea limită este pusă pentru că cineva cândva a asumat un astfel de nivel extrem de scăzut, în condiţiile în care România nu trebuia să facă un astfel de pas. Noi nu aveam o datorie publică atât de ridicată, încât România să fie obligată la un deficit atât de scăzut. Mai mult, Parlamentul a adoptat Codul Fiscal, care este un proiect de lege, la fel, noi avem 3% la care trebuie să ne raportăm foarte clar prin Tratatul de la Maastricht. Cu toate acestea, sunt multe state europene care au depăşit acest nivel şi întrebarea se pune de ce România trebuie să rămână într-un astfel de nivel? De ce acum când avem o situaţie macroeconomică cea mai bună după revoluţie? (...) În privinţa deficitului, am spus că ne menţinem sub 3% şi încercăm prin modul în care facem bugetul pe 2016 la a avea un deficit cât mai aproape de cel asumat de 1,2% în 2010", a mai explicat Teodorovici.

El a spus că România nu trebuie să rămână ancorată în aranjamente de acest fel. "Guvernul este interesat în a aplica politici, măsuri fiscale cât mai bune şi nu trebuie să rămânem ancoraţi în angajamente de acest fel, în timp ce alte state cu deficit foarte mare se finanţează, se dezvoltă, iar noi, din păcate, trebuie să păstrăm sau să majorăm distanţa dintre noi şi ceilalţi din punct de vedere economic", a adăugat Teodorovici.

El a fost întrebat dacă va încerca o renegociere cu autorităţile europene în privinţa deficitului sau îl va lăsa aşa cum a fost negociat şi trecut în lege şi pur şi simpu îl va depăşi.

"Vom încerca ambele variante, pe de o parte vom avea Codul Fiscal care va duce la un deficit mai mare, pe de o parte vom avea discuţii la Consiliul European pentru a încerca majorarea acestuia, dar şanse sunt destul de mici. Atunci vom face ce am zis, în legea privind răspunderea fiscal bugetară, 69/2010, se spune foarte clar că este un mecanism de corecţie, în astfel de situaţii Guvernul poate prezenta şi adopta şi, la fel, comunica Parlamentului un plan de măsuri cuantificabile care produc efecte în anul imediat următor, adică 2016", a răspuns Teodorovici.

De asemenea, Eugen Teodorovici a susţinut că niciuna dintre recomandările preşedintelui Iohannis la Codul Fiscal nu este corectă, arătând că a încercat să aibă o discuţie cu acesta pentru eventualele nelămuriri, dar nu a fost posibil.

Întrebat dacă el crede că vreuna din recomandările preşedintelui la Codul Fiscal este corectă, Teodorovici a răspuns: "Am spus clar că nu. Şi am tot căutat să avem o discuţie pe tema Codului Fiscal, pe acele eventuale nelămuriri ale domnului preşedinte. Din păcate nu am făcut decât să furnizăm datele şi informaţiile pe care dânşii ni le-au solicitat, dar, mai departe, o discuţie pentru a vedea exact care este neliniştea, eventuala nelinişte a domnului preşedinte, asta...nu".

Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului spre reexaminare proiectul legii Codului Fiscal, invocând faptul că actul normativ poate fi pus în aplicare numai după o "riguroasă analiză" a implicaţiilor asupra bugetului consolidat.

"Susţinem relaxarea şi simplificarea fiscală prin reducerea unor taxe şi impozite în condiţiile în care sunt asigurate premisele pentru consolidare fiscală şi predictibilitate. Din această perspectivă, considerăm că noul Cod fiscal poate fi pus în aplicare numai după o riguroasă şi temeinică analiză a implicaţiilor întregului set de măsuri fiscale şi bugetare asupra construcţiei bugetului general consolidat, atât pentru anul 2016, cât şi pentru anii următori şi numai cu respectarea obligaţiilor asumate de România şi a legislaţiei interne referitoare la disciplina financiar-bugetară", se arată în cererea de reexaminare.

Preşedintele mai spune că "bunăstarea economică unanim dorită de toate forţele politice din România în beneficiul cetăţenilor şi al agenţilor economici poate fi atinsă numai printr-o abordare fiscal-bugetară responsabilă, predictibilă pe termen lung, în concordanţă cu obiectivele de creştere economică sustenabilă".

"Simpla relaxare fiscală, neînsoţită de continuarea procesului de creştere a colectării veniturilor şi de o reaşezare sustenabilă a cheltuielilor bugetare, pentru o cât mai raţională cheltuire a banului public, poate conduce la acumularea de dezechilibre care vor greva asupra evoluţiilor economice şi sociale viitoare", se mai arată în cererea şefului statului.

Din perspectiva sustenabilităţii, şeful statlui arată că, aşa cum a fost transmis spre promulgare, Codul Fiscal prezintă o serie de "riscuri interne şi externe".

"Astfel, în plan intern, riscurile şi vulnerabilităţile ar putea fi reprezentate, în primul rând, de revenirea la o politică fiscal-bugetară prociclică, într-un moment cât se poate de nepotrivit, în care România are nevoie să iasă pe termen lung din capcana politicilor prociclice, care induc creştere economică nesustenabilă şi dezechilibre masive în recesiune. În al doilea rând, un alt risc este reprezentat de absenţa unei corelări necesare între priorităţile şi politicile fiscale, pe de o parte, şi priorităţile şi politicile bugetare, pe de altă parte. O consecinţă a intrării în vigoare a noului Cod fiscal poate fi şi neglijarea unor priorităţi bugetare asumate prin consens politic, cum ar fi obiectivul de creştere a bugetului pentru apărare la 2% din PIB până în anul 2017", mai spune preşedintele.

Alte riscuri şi vulnerabilităţi la adresa cadrului fiscal-bugetar ar putea decurge din contextul european şi internaţional actual, în care situaţia economică a Greciei generează incertitudini majore, nu doar în zona euro, iar pieţele financiare globale pot resimţi şocuri şi căderi dintre cele mai puternice, susţine şeful statului.