Termenul de privatizare a Poştei, extins cu şase luni. Guvernul iniţiază restructurarea companiei şi a datoriilor

Decizia a fost luată în şedinţa de marţi a Guvernului, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

"În perioada aceasta de şase luni, compania va fi restructurată inclusiv din punct de vedere al numărului de personal, iar datoriile vor fi reaşezate, prin transformare în acţiuni sau reeşalonare, după care va fi iniţiat efectiv procesul de privatizare", au arătat sursele.

Potrivit acestora, ministrul Comunicaţiilor a primit mandat ca în termen de o săptămână să redacteze un act normativ care să reglementeze situaţia companiei.

Informaţia privind extinderea termenului de privatizare la Poşta Română a fost confirmată de către ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, într-o conferinţă de presă susţinută la finalul şedinţei de guvern, acesta refuzând însă să răspundă întrebărilor legate de restructurarea companiei şi a datoriilor.

Ministrul a precizat doar că termenul de privatizare va fi extins cu 180 zile, fără alte detalii.

Niciun potenţial investitor nu a cumpărat caietul de sarcini pentru privatizarea Companiei Naţionale Poşta Română, până marţi, la expirarea termenului, un motiv fiind situaţia financiară a companiei, iar altul noua datorie stabilită de ANAF, a declarat, marţi, directorul general al companiei, Ion Smeeianu, într-o conferinţă.

Potenţialii investitori interesaţi să participe la privatizarea Poştei au solicitat prelungirea perioadei de depunere a ofertelor neangajante, după ce ANAF a calculat, în urma unui control, noi datorii fiscale, de 107 milioane lei (25 milioane euro).

"ANAF a identificat noi datorii fiscale, de 107 milioane de lei, aferente perioadei 2003-2012. Controlul a fost efectuat la cererea Ministerului pentru Societatea Informaţională", au declarat agenţiei MEDIAFAX, săptămâna trecută, surse din companie.

În total, compania are în prezent obligaţii fiscale ce depăşesc 240 milioane de lei.

Smeeianu a afirmat că situaţia financiară negativă a Poştei şi datoria calculată de ANAF, de 107 milioane de lei, au avut ca efect apariţia unei reticenţe din partea potenţialilor investitori.

În plus, investitorii au evitat să cumpere caietul de sarcini din cauza pierderilor provocate Poştei de respectarea prevederilor legate de serviciul universal în domeniul poştal.

Anul trecut, Poşta Româna a consemnat pierderi de 53 milioane de lei, comparativ cu 181 milioane de lei în 2011, la venituri de 1,255 miliarde de lei.

Datele prezentate de Smeeianu arată că, în perioada mai 2012-mai 2013, numărul salariaţilor disponibilizaţi prin pensionare şi sancţiuni a fost de 2.340.

"În prezent, Poşta are 32.000 de salariaţi care îşi desfăşoară activitatea în aproximativ 5.600 de unităţi poştale. În mai 2012, când am preluat conducerea companiei, Poşta avea peste 34.000 de salariaţi. Pentru acest an, conform unor calcule estimative, ar trebui să fie disponibilizaţi 4.458 de salariati, cu o variaţie de plus/minus 5%, în funcţie de ultimele verificări şi discutii cu sindicatele. Cei care vor fi disponibilizaţi vor primi, în funcţie de vechime, între 3 şi 30 de salarii", a spus directorul general al Poştei.

Acţionarii Companiei Naţionale Poşta Română sunt Ministerul pentru Societatea Informaţională - 75% şi Fondul Proprietatea - 25%.

Poşta este cel mai mare operator de profil şi are o reţea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poştale.

În 2011, cifra de afaceri a CNPR a scăzut cu 8,7%, la 1,26 miliarde de lei, iar pierderile au urcat cu 50%, la 182,9 milioane de lei.

Compania avea la sfârşitul anului 2011 datorii totale de 556,9 milioane de lei, iar numărul mediu de salariaţi scăzuse cu peste 2.500, la 32.124 de persoane.

Bugetul Poştei Române pentru acest an prevede venituri totale de 1,26 miliarde de lei şi profit zero.

În prezent, Poşta are circa 32.000 de angajaţi. Compania nu a prezentat datele financiare pentru 2012.