Ţinta de DEFICIT ar fi depăşită dacă industria tutunului nu şi-ar plăti DOUĂ LUNI taxele

"Ţinta de deficit bugetar este de 2,95%. Dacă noi nu plătim două luni taxele, pentru că nu vindem, nu pentru că nu vrem, s-ar putea să intrăm pe un deficit bugetar excesiv. Este o limită foarte strânsă. Guvernul trebuie să decidă: vrea să funcţionăm în continuare ca industrie legală şi să plătim taxele sau să se intre în procedură de deficit excesiv", a spus Gilda Lazăr.

Producătorii de ţigări i-au cerut premierului Dacian Cioloş amânarea cu şase luni a termenului de conformare a producţiei la noile prevederi din Directiva tutunului, arătând că în caz contrar există riscul blocării pieţei.

"Problema nu este doar a noastră este şi a statului. Dacă noi nu producem şi nu vindem, ei nu încasează şi trebuie să găsim împreună o soluţie constructivă. Dacă un pachet ar costa 10 lei, statul ar pierde opt lei, iar noi am pierde doi lei, în care intră şi cheltuielile de producţie. Este cel mai taxat produs din România. Riscăm o criză a ţigaretelor legale pe perioada de vară, când este perioada de vârf. În aceste condiţii contrabanda ar creşte, pentru că ea creşte tot timpul în an electoral. Noi avem stocuri pentru o perioadă de 25 de zile, pentru că nu avem voie să producem mai mult, deoarece nu primim timbre fiscale", a adăugat Lazăr.

Reprezentantul JTI a afirmat că altă problemă cu care se confruntă industria este cea a ingredientelor care pot fi introduse în ţigări.

"În momentul de faţă nu ştim care vor fi ingredienţii permişi pentru fabricarea produselor din tutun. Potrivit directivei ar trebui să existe o listă prioritară de 15 ingredienţi. Deocamdată nu am văzut-o, pentru că nu este gata nici la nivelul Comisiei Europene. Ingredienţii pe care avem voie să-i folosim, vor apărea probabil la trei luni după adoptarea legii. Cum putem noi să ştim la 20 mai ce punem în ţigarete, dacă cei de la Ministerul Sănătăţii nu ştiu?", a explicat Lazăr.

Potrivit acesteia, anul trecut au fost comercializate în România peste 1,2 miliarde de pachete de ţigări, iar pe piaţă există aproximativ 150 de sortimente.

"Toată industria este lăsată la decizia unui singur om, care se consideră specialist. Nu poţi să fii specialist în orice. Aici este vorba de producţie şi comercializare. Un specialist în pneumologie nu are cum să fie specialist în produse industriale", a arătat ea.

Adaptarea la directiva 2014/40/UE i-ar costa pe cei trei mari producători de tutun din România - JTI, BAT şi Philip Morris - între 9 şi 35 de milioane de euro, susţine Gilda Lazăr.

"Avem un număr limitat de furnizori locali în ceea ce priveşte ambalajul. Capacităţile de producţie ale acestor furnizori trebuie adaptate cu ceva timp înainte, mai ales că toate cele 28 de state vor face asta. Fabricile din România nu au rezervat încă nimic, pentru că nu ştim ce. Dacă legea va fi publicată în Monitorul Oficial la 20 mai, noi abia de atunci vom putea începe etapele. Pachetele ar fi gata spre toamnă, iar pregătirea produselor conforme ar începe undeva de Crăciun. Ca să fim gata la 20 mai cu produsele conforme, aveam nevoie ca legea să fie publicată la 20 decembrie 2015", a conchis Gilda Lazăr.