Ţinta de inflaţie pentru 2010 - 3,5%

Isărescu a mai spus că intervalul de incertitudine creşte, iar în 2010 gradul de variabilitate al prognozei variază între mai puţin de 1% şi aproape 6%.

Viceguvernatorul BNR Cristian Popa a spus că ţinta, aprobată de Consiliul de Administraţie al băncii centrale miercuri, 4 februarie, va fi propusă şi discutată cu Guvernul cât mai curând posibil.

El a menţionat că au existat anumite discuţii legate de posibilitatea de a fixa ţinta de inflaţie pentru 2010 la un nivel mai redus, pentru a da un semnal mai puternic pieţei.

Totuşi, membrii CA au ajuns la concluzia că intervalul de variaţie este mare şi dacă stabilesc o ţinta mai mică este nesemnificativ, a arătat Popa.

Prognoza de inflaţie a BNR pentru 2010 este de 3,2%.

"Pentru o parte a anului 2010, pe fondul unor creşteri comparativ mai ample ale preţurilor combustibililor, compensate doar parţial de dinamicile mai favorabile proiectate pentru inflaţia de bază CORE2 şi preţurile administrate, scenariul de bază prevede o traiectorie a inflaţiei anuale situată uşor peste cea prezentată în raportul anterior (din luna noiembrie 2008 - n.r.)", se arată în raportul privind inflaţia.

Astfel, BNR a revizuit în urcare estimările privind rata anuală a inflaţiei la finele primul trimestru din 2010, de la 3,9% la 4,3%, dar şi pentru sfârşitul lunii iunie, de la 3,2% la 3,6%, şi al trimestrului trei, de la 2,8% la 3,3%.

Banca centrală nu a reuşit să menţină rata inflaţiei în intervalul ţintit în ultimii doi ani.

Astfel, în 2008 rata anuală a inflaţiei a depăşit cu 1,5 puncte pragul superior al intervalului ţintit, de 2,8% - 4,8%.

Inflaţia a înregistrat totuşi o uşoară scădere anul trecut, la 6,3%, faţă de 6,57% în 2007, nivel sub aşteptările analiştilor şi băncii centrale.

Banca centrală stabilise pentru 2007 o ţintă de inflaţie de 4%, plus/minus un punct procentual.

Banca Naţională a României (BNR) a menţinut prognoza de inflaţie pe 2009 la 4,5%, a anunţat vineri guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, dar instituţia a modificat estimările privind rata anuală la finele trimestrului întâi şi trei.

"Estimăm că spre sfârşitul anului în curs reintrăm în intervalul de inflaţie ţintit", a afirmat Isărescu, în cadrul unei conferinţe de presă organizată pentru prezentarea raportului trimestrial privind inflaţia.

Deşi a menţinut prognoza de inflaţie pentru finele anului trecut, BNR a modificat estimările privind rata anuală la finele primului trimestru şi al lunii septembrie, potrivit datelor prezentate în raportul privind inflaţia.

Astfel, banca centrală a revizuit în urcare estimarea privind inflaţia la finele primului trimestru de la 5,8% la 6%, dar a redus previziunile pentru sfârşitul trimestrului al treilea de la 5,3% la 5,1%.

Pentru sfârşitul trimestrul al doilea, BNR a menţinut previziunea de inflaţie anuală de 5,5%.

"Suntem în continuare îngrijoraţi de presiunile pe care le determină creşterile succesive ale veniturilor din 2008, în special din a doua parte a anului. (...) De asemenea, dependenţa preţurilor de curs este foarte mare şi mişcarea cursului poate da peste cap orice proiecţie a noastră legată de inflaţie", a spus guvernatorul BNR.

BNR a revizuit în creştere, în luna noiembrie 2008, prognoza privind inflaţia în 2009, de la 4,2%, la 4,5%.

"Prognozarea pentru sfârşitul anului curent a unui nivel al inflaţiei similar celui din raportul anterior este rezultatul compensării reciproce a unor influenţe parţial contradictorii ale factorilor determinanţi", potrivit raportului de inflaţie al băncii centrale.

Inflaţia s-a redus anul trecut la 6,3%, faţă de 6,57% în 2007, nivel sub aşteptările analiştilor şi băncii centrale.

Isărescu a menţionat că reducerea inflaţiei este datorată în cea mai mare măsură combustibililor, care este legată de ieftinirea petrolului pe plan internaţional.

"Factorii care au dus preţurile în jos au fost mai mulţi decât cei care au frânat dezinflaţia", a spus guvernatorul BNR.

El a menţionat că alţi factori care au alimentat procesul de dezinflaţie sunt anul agricol bun, încetinirea consumului, efectul de bază favorabil şi îmbunătăţirea aşteptărilor agenţilor economici privind inflaţia.