Ţiriac ar vrea să vândă Dacia în Germania, după ce a adus Mercedes şi Metro în România

"Am luat în calcul să devenim şi dealer Dacia în străinătate, nu în România. Dacia este o maşină care pentru mine a avut o evoluţie surprinzătoare. Produsul este bun, este extrem de bine vândut în
străinătate", a declarat, într-un interviu acordat Ziarului Financiar, Ion Alexandru Ţiriac, fiul fostului tenisman şi reprezentantul lui în consiliile de conducere şi administraţie ale Ţiriac Holdings, un grup care a rulat anul trecut afaceri de 1,3-1,4 miliarde euro.

Având biroul la parterul clădirii unde se află sediul Ţiriac Holdings, Ion Alexandru Ţiriac, 33 de ani, trebuie acum să dovedească faptul că merită să preia conducerea unui imperiu cu afaceri în segmentul auto, imobiliar, bancar, asigurări şi aviatic.

Toate acestea în condiţiile în care businessul Ţiriac a fost jucător în pieţele cele mai lovite de criza economică în 2009, înregistrând scăderi cuprinse între 30% şi 40% pe pieţe care au coborât cu până la 60%.

Anul trecut, anul crizei financiare în România, businessul Ţiriac a ajuns la nivelul anului 2009 la o cifră de afaceri de peste 1,4 miliarde de euro, valoare comparabilă cu cea a Automobile Dacia în 2006. Din 2005, de la relansarea Dacia în Europa de Vest, constructorul autohton a exportat pe piaţa germană peste 133.000 de autovehicule până la finele anului trecut, în valoare de aproximativ 1,1 mld. euro, în timp ce Mercedes a vândut în România din 1990 aproape 40.000 de maşini, cu o valoare de aproximativ 1,6 mld. euro.

"Ideea de a construi un dealer Dacia în Franţa sau Germania reprezintă un business foarte bun, dar momentan sunt alte probleme de rezolvat aici în România. Dar noi încă nu suntem unde vrem să fim aici. Vrem mult mai sus", a subliniat el.

Ţiriac Holdings deţine în sectorul auto un business de peste 700 milioane euro, alcătuit din cei patru importatori Romcar (Ford), Hyundai Auto România, Premium Auto (Land Rover şi Jaguar) şi
M Car Trading (Mitsubishi), la care se adaugă reţeaua de dealeri ŢiriacAuto care comercializează prin intermediul a 65 de concesionari 11 mărci.

Din biroul său din nordul Capitalei, Ion Alexandru Ţiriac urmăreşte zilnic afacerile Ţiriac Holdings, imperiul construit de tatăl său începând cu anul 1990. Fiul este primul care dezvăluie detalii mai ample legate de afacerea începută de fostul mare tenismen român, care întotdeauna este extrem de laconic când vine vorba despre cifre.

Spre deosebire de biroul lui Ion Ţiriac, care este situat la ultimul etaj scrutând lacul Herăstrău, biroul lui Ion Alexandru Ţiriac este amplasat la parterul clădirii unde se află sediul Ţiriac Holdings, subliniind într-un fel drumul care mai este de făcut pentru a dezvolta în continuare compania.

În martie consumul a revenit, după ce primele două luni ale acestui an au fost chiar mai slabe decât aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungându-se ca piaţa auto să scadă la mai puţin de o treime faţă de începutul lui 2008.

"Chiar şi aşa, faţă de bugetele pe care ni le-am făcut noi, martie a fost mai slab decât preconizam. A fost dublu sau triplu faţă de ianuarie şi februarie, dar a fost cu aproximativ 10% mai slab decât ne aşteptam", spune Ion Alexandru Ţiriac.

El este reprezentant al acţionarului în consiliile de conducere şi administraţie, atât în cadrul Ţiriac Holdings, cât şi în cadrul board-urilor UniCredit Ţiriac Bank, Allianz-Ţiriac Asigurări şi Metro Cash & Carry, afaceri care valorează de la sute de milioane la peste un miliard de euro fiecare.

În prezent nu se mai pune discuţia despre "luminiţa" de la capătul tunelului, pentru că nu mai suntem în tunel, în opinia fiului, criza economică din România luând deja sfârşit.

"Acesta este mediul în care trăim acum. Ce era diferit între 2009 şi 2010 este că anul trecut eram în întuneric fără busolă, nu ştiai ce se va întâmpla mâine. Nu ştiai dacă hotărârile pe care le luai sunt bune sau rele. Acum ştim exact unde suntem. Şi ştim în proporţie de 80%-90% ce se va întâmpla în anii următori, dacă nu va veni vreo catastrofă. Că nu mai este o «lumină» de 1.000 de waţi, ci una de 80, măcar există".

În ceea ce priveşte economia în 2010 el vede o stabilizare a situaţiei actuale. Un declin ar fi însă mai posibil decât o creştere, businessurile fiind acum şi mai sensibile la soluţiile economice adoptate de Guvern sau politica monetară a BNR-ului.

Afacerile Ţiriac Holdings vor reveni "pe plus", cu creşteri de 5%-6%, după 2011, Ţiriac Jr spunând oarecum resemnat: "Niciodată nu vom mai vedea creşteri de 30%-40% pe an, cum erau în trecut". "În plus, nici nu este sănătos să ai creşteri atât de mari. Cum este posibil ca din 2002 până în 2007 să ai o medie de 40% pe an? Ce s-a întâmplat atât de extraordinar la noi în ţară ca să ne permită aşa ceva? Cumva am devenit primii exportatori din Europa? Sau cumva am înregistrat o creştere de două cifre a PIB-ului în fiecare an? Sau salariul mediu a ajuns la 3.000 de euro şi nu am aflat noi?", se întreabă retoric el, cu toate că în aceste circumstanţe economice piaţa auto a ajuns în 2007 la un maxim istoric de aproape 370.000 de unităţi, iar businessul Ţiriac la aproape 2 mld. euro în 2008.

După un 2009 în care majoritatea dealerilor şi importatorilor au scăzut preţul maşinilor cu până la 50% pentru a convinge puţinii clienţi rămaşi, Ţiriac se poate lăuda cu faptul că "la maşini o să avem EBITDA (profit operaţional) pozitiv în ultimele şase luni".

La nivelul anului trecut, pe fondul prăbuşirii pieţei auto, mulţi dealeri şi importatori au luat decizia de a vinde flote de maşini către clienţi care le cumpărau pentru a le vinde în Europa de Vest, pentru prima dată în istorie acestea fiind mai ieftine în România decât în Germania. Astfel, la mărci precum Hyundai sau Kia, vânzările nu se regăseau decât sub 50% în înmatriculările de maşini noi.

"În ceea ce priveşte Hyundai, noi nu am vândut nicio maşină unui client din străinătate. Toate maşinile mele au fost vândute în România", a subliniat Ţiriac, în condiţiile în care mai mulţi importatori acuzau Hyundai că exporta maşini în Vest.

"De stoc am scăpat pe metoda tradiţională - micşorând preţul şi discutând cu producătorul să ia înapoi câteva maşini, aşa cum s-a întâmplat la Mitsubishi şi la Hyundai. Ei au găsit în Europa pe altcineva care dorea aceste maşini", a spus Ion Alexandru Ţiriac.

Aceeaşi strategie a adoptat-o spre exemplu şi Trust Motors, importatorul Peugeot.

După exit-ul de anul trecut din afacerea Mercedes-Benz România, când Ion Ţiriac a vândut pachetul de 49% din acţiuni către Daimler AG, anul acesta omul de afaceri avea pe masă o ofertă pentru pachetul de 15% deţinut la Metro Cash & Carry din partea grupului german.

"Nu avem în plan ieşirea din afacerea Metro. La fel ca şi la Mercedes-Benz, noi am făcut un joint-venture. Avem o înţelegere între noi care spune că noi rămânem parteneri şi la o eventuală vânzare trebuie să vindem între noi, dar nu este niciun plan ca acest lucru să se întâmple în 2011, 2012, 2013, şi la cum merge treaba, nici nu vrem să ieşim", a spus Ţiriac.

Şi spre deosebire de alte întrebări legate de alte businessuri, în acest caz cuvântul "nu" legat de exit-ul din Metro Cash &Carry a fost repetat de cel puţin cinci ori.

Acelaşi răspuns a fost dat şi la întrebările legate de un posibil exit sau de o diminuare a participaţiei la Allianz-Ţiriac Asigurări sau UniCredit Ţiriac Bank, unde Ion Ţiriac deţine 45% din acţiuni.

În condiţiile în care Ford va demara operaţiunile Companiei Naţionale de Vânzări, noul importator al mărcii americane pe piaţa locală, de la 1 august, Ţiriac va rămâne în acest caz doar cu dealerii mărcii.

"Mercedes-Benz şi Ford au o matriţă - când depăşim un nivel este timpul să venim noi şi să aplicăm standardele noastre. Ei nu consideră partenerul decât matriţa lor. Şi ştii că acest moment va veni la un moment dat. Însă diferenţa este că la Mercedes şi la Ford noi aveam o licenţă care aparţinea altcuiva, în timp ce la Allianz şi la bancă noi suntem parteneri aproape egali cu acţionarul majoritar", a spus Ţiriac.

În prezent, Ţiriac Holdings deţine o suprafaţă de 200 de hectare de teren intravilan la nivel naţional în marile oraşe precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Oradea, Iaşi sau Ploieşti, unde vor fi demarate noi proiecte imobiliare.

"Toate oraşele mari au potenţial de creştere. Eu cred că inclusiv oraşele mici au potenţial de creştere. Noi suntem atât de departe de unde trebuie să ajungem încât nu există niciun oraş despre care să se spună că este complet dezvoltat. România mai are nevoie încă de cel puţin 1-1,5 milioane de apartamente. Că în prezent nu îşi permit oamenii este o problemă, dar acolo trebuie să se ajungă în timp", a spus Ţiriac Jr.

Chiar şi aşa, dezvoltarea noilor proiecte nu are cum să înceapă mai devreme de 2011, datorită situaţiei economice actuale.

În plus, din proiectele deja aflate în derulare, Rezidenz şi Stejarii, mai sunt la vânzare aproape jumătate din apartamentele construite.

Deci este de muncă pentru moştenitor, notează ZF.