Topul judeţelor în funcţie de evoluţia numărului de angajaţi faţă de perioada de dinainte de pandemie

Capitala, judeţele Ilfov şi Cluj sunt liderii topului judeţelor în funcţie de evoluţia numărului de angajaţi faţă de perioada de dinainte de pandemie. Astfel, judeţele din top 3 şi municipiul Bucureşti au recrutat, cumulat, aproape 20.000 de salariaţi în perioada cuprinsă între iunie 2019 şi iunie 2020, conform calculelor ZF realizate pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

În total, judeţele din top 10 au recrutat cu 30.200 de angajaţi mai mult în prima jumătate din 2021 faţă de aceeaşi perioadă din 2019. Judeţele care au înregistrat cele mai mari creşteri ale numărului de angajaţi în 2021 faţă de perioada de dinainte de pandemie au fost municipiul Bucureşti, cu aproape 10.000 de salariaţi mai mulţi în iunie 2021 faţă de iunie 2020, urmat de Ilfov, cu o creştere de 5.200 de salariaţi şi Cluj, cu o creştere de aproape 4.700 de salariaţi.

„Regiunea Bucureşti-Ilfov şi zona Clujului condensează o bună parte din creşterea economică. Ţesutul de companii este bogat şi accelerează pe zi ce trece, aducând cu sine o mai mare putere de cumpărare, dar şi un decalaj faţă de zonele rămase în urmă. Clujul are încă un profil economic relativ echilibrat, cu servicii, dar şi cu industrie, astfel încât oferă locuri de muncă şi pentru gulerele albe,  dar şi pentru personalul de execuţie. Evoluţia pozitivă a judeţelor Dolj şi Bacău este o veste foarte bună şi poate fi legată de repornirea economiei locale“, a explicat pentru ZF Raluca Pârvu, business manager la BPI Group, companie de consultanţă în mana­gement şi resurse umane.

De altfel, în Bucureşti, cel mai mare angajator din 2020 a fost o companie de stat, respectiv Poşta Română, cu un număr mediu de peste 23.000 de angajaţi anul trecut. Un angajat din Bucureşti avea un salariu mediu net de 4.600 de lei în luna iunie a acestui an, conform statisticilor oficiale, iar unul din Ilfov câştiga circa 3.600 de lei net.

La polul opus, un număr de 20 dintre cele 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti au înregistrat pierderi ale numărului de salariaţi în perioada iunie 2019 – iunie 2021, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS), centralizate de Ziarul Financiar.

„2019 este un an neafectat de pandemie, de aceea comparaţia este relevantă. La nivel naţional, numărul de salariaţi din sectorul industrie şi construcţii nu a revenit încă la un nivel similar şi acelaşi trend se găseşte şi la nivel judeţean. În schimb, serviciile au funcţionat mai bine, în ciuda pandemiei. La nivel naţional există o creştere permanentă a numărului de salariaţi, începând cu 2018. Aceeaşi situaţie se poate vedea şi în judeţul Braşov, pe care l-am considerat aici etalon. Din perspectiva serviciilor, 2021 este un an mai bun decât 2019“, adaugă Raluca Pârvu.

Pe judeţe, cea mai mare scădere a numărului de salariaţi a fost în judeţul Arad, de aproape 3.000 de persoane. Pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari scăderi de salariaţi a fost judeţul Prahova, cu peste 2.000 de salariaţi pierduţi între iunie 2019 şi iunie 2021, urmat de Teleorman, cu aproape acelaşi număr de salariaţi pierduţi şi de Braşov, cu aproape 1.900 de angajaţi mai puţin în primele şase luni din 2021 faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

„În această perioadă, atât media cât şi guvernanţii vehiculează în general un mesaj optimist, prezintă creşteri economice şi veşti bune, dar ele trebuie mereu comparate cu anii anteriori. Tocmai de aceea, comparaţia cu anul 2019 ne arată că efectele pandemiei sunt departe de a fi trecut, mai ales că ne îndreptăm către o nouă situaţie dificilă. În opinia noastră, există şi riscul nonneglijabil ca anumiţi angajatori să reia practica angajărilor la negru, mai ales în sectoarele tradiţional afectate de această practică“, a concluzionat Raluca Pârvu.