Totul despre Pilonul II: De ce avem mai puţini bani la fondurile private decât în 2019?

Cele mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiare arată că 7, 5 milioane de salariaţi cotizează 3,5% din salariul brut către fondurile de pensii private. Raportul ASF din septembrie 2019 arată că valoarea medie a unui cont are valoarea de 8.100 de lei. În medie, un român are 8.100 de lei pentru pensia viitoare.

Foarte mulţi români se uită zilele acestea la email-urile venite de la administratori şi observă că au mai puţini bani. Ei se gândesc că nu au nicio treabă cu piaţa de capital, pentru că lucrează într-un domeniu cu totul diferit, dar sunt afectaţi de aceste scăderi.

Ce înseamnă a cotiza pentru pensiile private?

A cotiza pentru ele înseamnă că 3,75% din salariul brut pe care îl încasează un român se duce către aceşti administratori de pensii private către Pilonul II. Din 2007 încoace, de când a fost implementat acest sistem în România, toţi cei care aveau 35 de ani la acea dată au devenit participanţi la sistemul de pensii private. O parte din salariul nostru se duce către pensia publică, cea de stat, şi o parte către cea privată (Pilonul II).

De ce am mai puţini bani la fondurile de pensii?

Administratorul căruia tu îi transmiţi 3,5% din salariul brut, pentru a-ţi multiplica sumele peste ani, plasează bani şi în bursă.

Bursele reacţionează primele la evenimentele din economie, iar fondurile private au plansamente, prin intermediul unui administrator, chiar şi la Bursa de Valori Bucureşti. Spre exemplu, la BVB, undeva la 60% din bani sunt în obligaţiuni, iar 20% în acţiuni. Restul merg în depozite şi în obligaţiuni ale companiilor.

Orice modificare a indicelor bursieri, fie că este în plus, fie că este în minus, se va reflecta şi în contul unui viitor pensionar.

Foarte mulţi români au remarcat că suma pe care ei au strâns-o la fondurile de pensii este mult mai scăzută faţă de finele anului trecut, chiar dacă ei au cotizat, timp de trei luni, din ianuarie şi până în martie, o mică parte din salariu. Deci suma de la finalul lui martie 2020 era mai mică decât cea de la finalul lui 2019.

De ce se întâmplă asta?

Această criză a generat o serie de măsuri (închideri de companii, închideri de activitate), ceea ce a perturbat economia. Acest lucru s-a reflectat şi în dinamica indicelor bursieri.

Bursa de la Bucureşti s-a prăbuşit în linie cu bursele externe, iar acest lucru s-a resimtit pe piaţa pensiilor private, tocmai pentru că administratorii de fonduri private au acţiuni listate la BVB.

Ce înseamnă criza pentru pensiile viitoare ale românilor?

Pe termen scurt există această scădere a banilor care nu poate fi considerată încă o pierdere, deoarece nu sunt foarte mulţi români cu dreptul la pensie privată în 2020, deoarece sistemul de pensii private are doar 12 ani de când a fost implementat, adică este foarte tânăr.

Cum sunt investiţi banii mei?

Administratorii de pensii private alocă banii în felul următor, după cele mai recente date de la ASF:

• 62% din ei merg în titluri de stat. Ceea ce înseamnă că banii mei se duc în acţiuni de obligaţiuni emise de ministerul finanţelor, adică prin contribuţia ta de 3,5%, tu creditezi statul român. Statul se va asigura peste ani că îşi va plăti această dobândă de 62%.
• 22% merg în acţiuni (cea mai mare parte în cele lista la Bucureşti). Prin urmare, orice dinamică a acţiunilor de la BVB, fie că este dată de această criză din zilele noatre, fie că este dată de un eveniment intern (ordonanţa 114 din decembrie 2018), se va resimţi şi în valoarea contului unui participant. Aceste sunt doar fluctuaţii pe termen scurt, nu ştim dacă bursele vor creşte sau vor scădea în următoarele luni, cert este că pe termen lung, acţiunile sunt făcute să se aprecieze pe termen lung, de aceea avem aceată alocare a banilor în acţiuni.

Ce măsuri pe timp de criză iau autorităţile care supravegheză pensiile private?

Autoritatea de Supraveghere Financiară a anunţat că va majora această limită pe care fondurile de pensii private sunt obligate să o respecte, 70% în titluri de stat. El a anunţat că va majora această limită de la 70 la 100%, deoarece administratorii de pensii vor putea să îşi plaseze o parte mai mare din active în aceste instrumente financiare considerate ca fiind mult mai sigure decât plasamentele în acţiuni.