Transportatorii protestează la ambasadele Franţei şi Germaniei faţă de salariul minim pentru şoferi

"Industria (de transport, n.r.) nu este văzută bine în România. Problema salariului minim pe care Germania vrea să-l impună nu a figurat pe agenda preşedintelui Iohannis când a fost în vizită în Germania, nici pe cea a Guvernului. Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, nu a pus pe agendă această problemă când s-a întalnit cu omologul său. Suntem mulţumiţi că miniştrii Ioan Rus şi Rovana Plumb au semnat o scrisoare adresată de 11 ţări din UE către ministrul muncii din Germania împotriva măsurii care impune un salariu minim de 8,5 euro brut pe oră pentru toţi şoferii profesionişti străini UE sau non UE. (...) Vom face mâine un protest paşnic la Ambasadele Franţei şi Germaniei împotriva acestei măsuri", a declarat, marţi, la conferinţa Transport&Logistics 2015, organizată de Ziarul Financiar, Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

El a arătat că Franţa intenţionează să impună un salariu minim şoferilor profesionişti de 9,6 euro/oră brut.

În opinia sa, şoferii români nu vor câştiga mai mult chiar dacă Germania şi Franţa vor să introducă un salariu minim, în schimb companiile vor avea costuri mai mari cu forţa de muncă, ceea ce le-ar scoate de pe piaţă.

"Salariul pentru un şofer român care lucrează în Franţa şi Germania este de 1.500 - 2.000 de euro pe lună, bani cu care pleacă acasă, plătiţi sub formă de diurnă. Dacă este angajat în Franţa, primeşte la fel doar cresc costurile pentru companie. Şoferii cred că dacă firmele vor trebui să plătească 8,5 euro pe oră vor primi mai mulţi bani. Nu vor primi mai mulţi bani, ci vor creste doar costurile pentru firme, ei pleacă acasă tot cu aceeaşi bani. În aceste condiţii, firmele de transport vor avea avea dificultăţi, iar unele locuri de muncă s-ar putea să dispară", a explicat Dinescu.

Reprezentantul transportatorilor apreciază că salariul minim este introdus pe motiv că Germania şi Franţa consideră că firmele româneşti fac dumping social.

Termenul de dumping social este însă greşit utilizat, pentru că diferenţele salariale între Europa de Vest şi cea de Est nu sunt o practică anti-concurenţială, ci o consecinţă a standardelor sociale şi de viaţă diferite între Est şi Vest, mai spune Dinescu.

Salariul minim din Germania trebuia să intre în vigoare de la 1 ianuarie, însă măsura este deocamdată suspendată pentru clarificarea unor aspecte care ţin de respectarea legislaţiei europene.

În urma deciziei luată în vara anului, Germania s-a alăturat celor 21 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene care au un salariu minim legal.

"Poziţia Germaniei este rigidă. Trebuie să facem front comun cu operatorii de transport şi cu alte state afectate şi să găsim o soluţie. România este un stat mic, iar vocea nu este auzită dacă nu este susţinută şi de alte state mai mari decât noi", a declarat Lizeta Volcinschi, şef compartiment în direcţia rutieră a Ministerului Transporturilor.