Transporturile vor să reia lucrările la Canalul Bucureşti-Dunăre, investiţie de minim 450 mil. euro

"La rectificarea bugetară din iulie vom face toate demersurile pentru a putea plăti actualizarea studiului de fezabilitate. Faţă de proiectul iniţial, trebuie făcute reactualizări", a spus Orban, cu ocazia unei vizite în localitatea 1 Decembrie, pentru a vedea stadiul în care se află acest canal.

Orban a adăugat că 70% din lucrările la canal au fost realizate între 1986 şi 1989, iar pentru restul de 30% este nevoie de circa 450 milioane euro. Ministrul a precizat că pentru reconstrucţia părţilor din canal care s-au deteriorat din 1989 până în prezent este nevoie de încă 25-30% din cei 450 milioane de euro.

Ministrul a spus că pentru finalizarea proiectului are în vedere trei surse de finanţare, prima fiind concesionarea lucrărilor, a doua utilizarea de fonduri europene de dezvoltare, iar a treia fonduri de la bugetul de stat. Orban s-a arătat mai interesat de varianta cu finanţare de la buget, deoarece încasările realizate după finalizarea canalului ar merge către stat.

Ministrul Transporturilor a spus că a discutat cu firme din Germania, Olanda, Italia şi Franţa, pentru eventuala concesionare a lucrărilor.

Cel mai optimist termen avansat de ministru pentru începerea lucrărilor a fost de un an şi jumătate, doar în condiţiile în care la rectificarea bugetară vor fi alocate resurse pentru reactualizarea studiului de fezabilitate.

"Pentru o reactualizare serioasă a proiectului este nevoie de cel puţin nouă luni, iar aprobarea indicilor tehnico-economici ar mai putea dura 6 luni. Deci după un şi jumătate vom ajunge la semnarea contractului pentru efectuarea lucrărilor, iar în trei ani de la momentul demarării construcţiei investiţia va fi finalizată", a spus Orban.

Etapele necesare reluării lucrărilor sunt elaborarea studiului de fezabilitate, proiectarea întregii lucrări la nivelul anului 2010 şi apoi execuţia.

Perioada de amortizare a investiţiei este de circa 14 ani. După finalizare, pe canalul Bucureşti-Dunăre ar trebui să fie transportate mărfuri în ambele sensuri, să se producă energie electrică prin patru microhidrocentrale, să se asigure apă pentru irigaţiile terenurilor agricole din zonă, iar terenurile adiacente canalului să fie închiriate pentru diverse construcţii şi utilităţi.

Potrivit estimărilor Ministerului Transporturilor, elaborarea studiului de fezabilitate ar trebui să coste 400.000 euro, elaborarea proiectului tehnic şi a caietelor de sarcini circa nouă milioane euro, iar executarea lucrărilor de construcţii (montaj, echipare microhidrocentrale, ecluze, descărcători de ape mari) să se ridice la 440 milioane euro.

Prin finalizarea canalului, Capitala ar urma să fie conectată la Coridorul PanEuropean de Transport nr. 7. Calea navigabilă de transport ar trebui să poată asigura un tranzit de 20 milioane tone pe an pe sectorul Budeşti-Olteniţa, din care 16 milioane tone pe an pe sectorul Budeşti-Portul Bucureşti-1 Decembrie şi patru milioane tone pe an pe sectorul Budeşti-Portul Bucureşti-Glina.

De asemenea, ar trebui scoase de sub efectul inundaţiilor 30.000 de hectare de terenuri agricole şi 11 localităţi (circa 6.200 de gospodării individuale) şi să se asigure apa necesară pentru irigarea a 150 de hectare de teren arabil.

Totodată, microhidrocentralele de pe canal ar trebui să producă circa 58 Gwh/an, la care se adaugă 15 Gwh/an produsă în nodurile hidrotehnice în Tînganu şi Cucuieţi.