Trei luni de la lansarea Sistemului de Garanţie-Returnare în România. Impact. Provocări. Rezultate - Advertorial

Într-o Românie tot mai preocupată de protejarea mediului înconjurător, Sistemul de Garanţie-Returnare reprezintă un pas esenţia în direcţia colectării şi reciclării eficiente a ambalajelor de băuturi. Este un instrument meticulos, practic şi transparent pentru semnalizarea adoptării circularităţii economice şi a unei profunde schimbări de comportament la nivelul societăţii. La aproximativ trei luni de la implementarea acestui sistem, am efectuat o evaluare succintă a impactului, performanţelor şi provocărilor întâmpinate până în prezent de Sistemul de Garanţie-Returnare.

Am analizat, în special, doi indicatori relevanţi: evoluţia volumului şi a ratei de colectare a ambalajelor SGR şi gradul de notorietate şi adopţie a Sistemului, printre consumatori, comercianţi şi producători.

Scurtă analiză a evoluţiei colectării ambalajelor prin SGR

Conform datelor raportate, în primele trei luni de funcţionare a SGR producătorii de băuturi au pus pe piaţă peste 500 de milioane de ambalaje. Dacă în luna decembrie au apărut aproximativ 45 de milioane de ambalaje SGR, în luna ianuarie numărul lor a crescut de patru ori, ajungând la puţin sub 180 de milioane de ambalaje puse pe piaţa din România. Iar în februarie, numărul lor a fost de şapte ori mai mare decât în prima lună de funcţionare a SGR.

În primele 3 luni ale Sistemului de Garanţie-Returnare (decembrie - februarie) s-au recuperat aproximativ 23 de milioane de recipiente de plastic, sticlă sau metal. Lună după lună, SGR a sărit de la 31.000 de ambalaje returnate în decembrie 2023, la 2,2 milioane în ianuarie şi la 21 milioane în februarie, de aproape 700 de ori mai mult decât în prima lună de funcţionare a SGR (decembrie 2023). Practic, după trei luni am recuperat mai bine jumătate din ambalajele puse pe piaţă în decembrie. Conform declaraţiilor făcute de Ministrul Mediului, un ciclu de recuperare al unui ambalaj din piaţă este de minimum 4 luni. Dar punere pe piaţă nu înseamnă şi prezenţă la raft. Multe din aceste produse încă sunt prezente în stocurile distribuitorilor sau comercianţilor, iar consumatorii încă nu au acces la întregul volum de ambalaje SGR puse pe piaţă.

Percepţia consumatorilor şi a comercianţilor asupra SGR

Pe lângă progresele evidente în ceea ce priveşte colectarea şi reciclarea ambalajelor, este important să recunoaştem şi să apreciem şi gradul de implicare al populaţiei, fără de care nu era posibilă această evoluţie a SGR. În luna februarie, rata medie de returnare a ambalajelor prin SGR a ajuns peste 6%. Cea mai mare rată de returnare se înregistrează la plastic – 8,82% în februarie 2024 faţă de 0,09% în decembrie 2023;

Până în acest moment, din cei 80.000 de potenţiali operatori economici, s-au înscris în SGR peste 70.000 de participanţi (producători şi comercianţi). Iar aproximativ 30.000 de comercianţi au semnat contractul cu RetuRO, ceea ce înseamnă că peste o treime dintre ei (37.5%) pot organiza puncte de returnare în Sistemul de Garanţie-Returnare.

În plus, am demarat în luna februarie o amplă campanie de infomare door-to-door, prin care ne dorim să ajungem la peste 50 de mii de comercianţi - din retailul mic şi tradiţional - pentru a-i asista în procesul de semnare a contractelor cu retuRO, pentru a le explica aplicat cum funcţionează Sistemul de Garanţie-Returnare, cum să semnalizeze produsele cu garanţie la raft sau cum să îşi organizeze punctele de returnare.

În ceea ce priveşte percepţia consumatorilor asupra SGR, aceştia sunt tot mai conştienţi de proiect şi realizează că ambalajele au valoare şi sunt motivaţi să returneze, fapt confirmat de cele peste 23 de milioane de ambalaje returnate în primele trei luni de funcţionare. Rata medie de colectare prin SGR a crescut de aproape 121 de ori în primele trei luni (de la 0,05% la 6,07%), evidenţiind dorinţa şi capacitatea populaţiei de a contribui la protejarea mediului înconjurător. Aceasta este o dovadă clară a faptului că românii încep să conştientizeze importanţa reciclării şi să acţioneze în consecinţă.

Cu toate acestea, consumatorii îşi doresc mai multe puncte de returnare şi un proces mai fluid de recuperare a garanţiei. În acelaşi timp, comercianţii se confruntă cu provocări legate de implementarea SGR-ului, unii amânând adoptarea acestuia, în timp ce alţii experimentează cu diferite proceduri de returnare pentru a găsi cea mai optimă soluţie. Important de precizat şi că Ministrul Mediului a recomandat comercianţilor ca atunci când întâmpină probleme cu funcţionarea automatelor de colectare, să permită consumatorilor să returneze manual ambalajele SGR.

Implementarea unui nou sistem, aşa cum este cazul SGR, poate avea nevoie de timp pentru a fi înţeles şi adoptat de toată lumea. Este necesară răbdare şi educaţie continuă pentru a încuraja şi motiva oamenii să se implice activ în procesul de returnare şi reciclare a ambalajelor. Este important să ne concentrăm pe evoluţia pe termen lung şi să recunoaştem că schimbările durabile necesită timp şi efort. Prin educaţie şi conştientizare constantă putem spera să vedem o creştere a implicării şi a efectelor pozitive ale Sistemului.

Evaluarea beneficiilor Sistemului de Garanţie-Returnare

SGR-ul nu este doar un instrument de colectare a ambalajelor, ci şi o modalitate de a proteja mediul înconjurător şi de a promova economia circulară. Cu un potenţial de a crea aproximativ 600 de locuri de muncă verzi, unul dintre obiectivele SGR este acela de a oferi producătorilor de băuturi acces la materie primă reciclată, pentru a fi utilizată la realizarea de noi ambalaje.

Este important de menţionat că alte 14 state europene au implementat sisteme de garanţie-returnare, iar studiile de caz arată că în ţările în care a fost implementat, ratele de colectare au crescut până la 90%, într-un interval de 2, până la 3 ani. În momentul lansării Sistemului de Garanţie-Returnare, România avea o rată de colectare separată a deşeurilor de doar 13%, situându-se pe unul dintre ultimele locuri în UE. După 3 luni de zile, SGR a atins deja jumătate din această rată de colectare naţională, pe partea de ambalaje de băuturi.

RetuRO are în prezent două centre de colectare funcţionale în judeţele Cluj şi Timiş, iar în următoarele 3 luni urmează să deschidă altele în judeţele Braşov, Ilfov, Dolj, Bacău şi Prahova. Aşa cum am anunţat încă de la momentul lansării Sistemului, acestea vor fi deschise treptat, pe măsură ce apar din ce în ce mai multe ambalaje SGR în piaţă. În acest moment, capacitatea de procesare a celor două centre RetuRO, de la Bonţida şi Giarmata, este de aproape 1,4 miliarde de ambalaje. De aproape trei ori mai mult decât toate ambalajele SGR puse pe piaţă până în acest moment.

Provocările primelor trei luni de SGR

Reticenţa implementării SGR la unii comercianţi, problemele tehnice de la automatele de colectare, procedurile de returnare a ambalajelor şi recuperare a garanţiei încă neuniforme pentru consumatori sunt unele dintre cele mai frecvente provocări întâmpinate în primele trei luni de funcţionare a Sistemului de Garanţie-Returnare.

RetuRO a luat act şi de existenţa unor proceduri judiciare îndreptate împotriva prevederilor normative din H.G. nr. 1074/2021, în special din partea mai multor producători de vinuri vizaţi de această reglementare. Procesele în cauză sunt împotriva Guvernului României şi urmăresc suspendarea şi anularea reglementării SGR, în contextul încercării producătorilor de vinuri de a nu mai fi supuşi cerinţelor din cadrul acestui sistem.

De asemenea, RetuRO a întreprins anumite demersuri judiciare şi în legătură cu un număr extrem de redus de producători, care au decis să conteste în justiţie valabilitatea unora dintre clauzele contractului de prestări-servicii încheiat cu administratorul SGR. RetuRO a obţinut deja câştig de cauză în primă instanţă într-un proces iniţiat de un producător de ape minerale.

Important de precizat şi că garanţiile pe care producătorii le plătesc pentru fiecare ambalaj pe care îl pun pe piaţă şi care au aceeaşi valoare de 50 de bani, sunt imediat recuperate de aceştia în momentul în care produsele sunt facturate şi livrate către distribuitori şi comercianţi, motiv pentru care nu există niciun argument pentru ca ele să fie încadrate ca “pierderi” de către producătorii de băuturi.

În final, Sistemul de Garanţie-Returnare reprezintă un pas înainte în direcţia protejării mediului înconjurător şi a promovării unei economii sustenabile în România. Cu toate provocările şi dificultăţile întâmpinate, angajamentul faţă de protejarea planetei noastre rămâne o prioritate pentru toţi cei implicaţi în acest proces.