Trei sferturi dintre români, tentaţi să cumpere produse de pe piaţa neagră

Conform unui studiu făcut de IRES, la comanda Asociaţiei pentru Combaterea Traficului Ilicit Viitorul (ACTIV), despre contrabandă, trei sferturi dintre intervievaţi cred că, în contextul creşterii preţurilor, oamenii vor fi tentaţi să cumpere produse de pe piaţa neagră, la preţuri mai mici. Majoritatea românilor consideră că puterea de cumpărare a scăzut în 2022 şi sunt pesimişti cu privire la evoluţia nivelului de trai în 2023. Mai mult de jumătate dintre participanţii la cercetare cred că vor trăi mai rău în acest an.

Întrebaţi dacă în contextul creşterii preţurilor oamenii vor fi tentaţi să cumpere produse de pe piaţa neagră vândute la preţuri mai mici, 74% dintre participanţi au răspuns afirmativ.

Trei din 10 respondenţi recunosc deschis că vor fi tentaţi să cumpere produse de pe piaţa neagră. Aceştia sunt mai degrabă bărbaţi, persoane tinere, cu nivel mai scăzut de educaţie. Principalele produse pe care intervievaţii menţionează că le vor cumpăra de pe piaţa neagră sunt produse alimentare (57% dintre persoane le menţionează), îmbrăcăminte şi încălţăminte (31%); alte produse, menţionate mai puţin frecvent sunt cosmetice şi produse de igienă (12%), electronice (11%), ţigări (10%).

”Creşterea preţurilor a fost pe tot parcursul anului 2022 principala îngrijorarea a românilor şi toate datele noastre arată că se menţine şi în acest an, cel puţin deocamdată, la acelaşi nivel. Creşterea preţurilor a generat scăderea puterii de cumpărare astfel că aproape o treime dintre participanţii la sondaj spun acum că ar fi tentaţi să cumpere produse de pe piaţa neagră, la un preţ mai mic. Dar, în sine, cifra este îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cât produsele alimentare sunt pe primul loc între categoriile de produse pe care respondenţii le indică pentru a face astfel de achiziţii. Credem că, în acest context, este important ca autorităţile, reprezentanţii producătorilor, cei ai distribuitorilor şi ai comercianţilor să îşi unească eforturile pentru a informa oamenii cu privire la toate riscurile la care se expun atunci când cumpără produse de pe piaţa neagră”, a explicat Antonio Amuza, cercetător sociolog, IRES.

Românii au indicat industria lemnului (85%), industria tutunului (81%), industria alcoolului (76%), îmbrăcăminte şi încălţăminte (75%), industria alimentară (58%), industria farma (47%), industria auto (47%) şi industria cosmetică (43%) ca fiind sectoarele economice în care se prefigurează cele mai mari probleme legate de traficul ilicit de mărfuri în anul 2023.

Guvernul este văzut drept principalul responsabil pentru problemele legate de contrabandă, contrafacerea sau trafic ilicit în cazul industriei tutunului, a exploatării lemnului, a industriei alimentare sau a celei auto.

Producătorii, în schimb, sunt percepuţi drept responsabili pentru aceste probleme în cazul industriei cosmetice, a industriei farma şi în cazul comercializării de îmbrăcăminte/încălţăminte. Pentru problemele legate de contrabandă, contrafacere sau trafic ilicit în domeniul serviciilor de curierat şi al industriei alcoolului, consumatorii sunt percepuţi drept principalii responsabili.

„La 6 ani de la lansarea ACTIV, am dorit să refacem acest studiu, pentru a vedea cum a evoluat fenomenul traficului ilicit de mărfuri şi cum este perceput de către români în actualul context socio-economic. Aceştia consideră că această problemă poate fi rezolvată numai prin reducerea corupţiei, colaborarea dintre statul român, industriile afectate şi societatea civilă, aspecte pe care le-am identificat şi pentru care am militat şi noi în campaniile şi evenimentele derulate în aceşti ani. Numai printr-o strânsă cooperare între societatea civilă, industriile afectate şi autorităţile abilitate, în condiţiile unui cadru legislativ eficient, asigurat de instituţii publice dotate corespunzător, putem face faţă acestui fenomen, aflat într-o dinamică ascendentă, fapt demonstrat de capturile importante din ultimii ani”, declară Daniel Mărăcineanu, Preşedintele Asociaţiei ACTIV.

China, Turcia, Ucraina şi Republica Moldova sunt identificate drept principalele surse pentru produsele contrafăcute sau provenite din contrabandă. Războiul din Ucraina este perceput ca un factor de creştere a traficul ilicit de mărfuri pentru aproape jumătate dintre români.

Neadmiterea României în spaţiul Schengen este decodificată ca un efect al intereselor politice şi economice ale unor ţări din UE (43%), a corupţiei (23%), dar şi a inabilităţii autorităţilor publice din România (preşedinte, guvern şi parlament) în gestionarea acestui obiectiv strategic. Migraţia ilegală cu 9% din răspunsuri şi traficul ilicit de mărfuri cu 2% sunt considerate de români teme care nu au influenţat, de fapt, decizia Consiliului JAI.

Paradoxal, întrebaţi care sunt soluţiile autorităţilor române pentru creşterea şanselor ţării noastre de accedere în spaţiul Schengen, respondenţii au indicat: combaterea mai eficientă a traficul ilicit de mărfuri, neînstrăinarea resurselor ţării, intensificarea eforturilor diplomatice, controlul mai atent asupra companiilor străine din România, securizarea mai bună a frontierelor faţă de imigranţii ilegali şi, doar ca ultimă opţiune, blocarea prin veto a deciziilor Uniunii Europene.

Pentru populaţie, un comportament mai responsabil în afara ţării, colaborarea cu statul pentru combaterea migraţiei ilegale, refuzul de a cumpăra mărfuri din traficul ilicit, dar şi boicotarea anumitor companii străine ar fi principalele opţiuni de suport pentru admiterea în spaţiul Schengen.

Studiul a fost realizat, la nivel naţional pe un eşantion de 1.044 de persoane şi este reprezentativ pentru populaţia adultă a României. Culegerea datelor s-a realizat telefonic (CATI), iar marja de eroare este de ±3,03%.