Turcia îndeplineşte mai bine criteriile de adoptare a monedei unice decât ţările din zona euro

Decenii la rând s-a vorbit că Turcia nu este pregătită să adere la Uniunea Europeană, că este prea înapoiată din punct de vedere economic pentru a intra în spaţiul comunitar.

Acest argument nu mai este valabil în condiţiile în care Turcia a devenit o putere economică cu ritm rapid de dezvoltare, cu un grup de companii internaţionale competitive care accesează pieţele de export din Rusia şi Orientul Mijlociu şi atrag totodată investiţii de ordinul miliardelor de dolari.

Multe din statele europene, afectate de îmbătrânirea populaţiei şi nivelul ridicat al datoriilor, vor avea noroc dacă vor obţine o creştere economică de 1% în acest an, în timp ce Turcia a anunţat pentru primul trimestru un avans de 11,4%, al doilea ca mărime la nivel mondial după cel al Chinei.

Evoluţia ridică o întrebare cu totul nouă, şi anume cine are mai mare nevoie de aderarea acestui stat la UE, Turcia sau Europa?

"Vechile puteri pierd din energie, atât economic cât şi intelectual. Turcia este suficient de puternică să se descurce singură", consideră Vural Ak, în vârstă de 42 de ani, fondator şi director general al companiei de leasing auto Intercity, cea mai mare firmă de profil din Turcia.

Ak conduce un Ferrari, dar acest fapt nu îl împiedică să fie un musulman practicant, să aibă un pasaj din Coran afişat la birou şi să nu consume alcool.

Transformarea este extraordinară pentru economia Turciei care, în urmă cu doar zece ani, avea un deficit bugetar de 16% din PIB şi o inflaţie de 72%.

Schimbarea are legătură cu venirea la putere a premierului Recep Tayyp Erdogan, care a combinat conservatorismul social cu o politică bugetară prudentă, transformând Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (A.K.P.) în cea mai influentă mişcare politică din Turcia de la înfiinţarea republicii.

Evoluţia este atât de mare încât Turcia este mai aproape de respectarea criteriilor de adoptare a euro, dacă va intra vreodată în UE, decât majoritatea economiilor cu probleme care folosesc deja moneda unică, se arată în articol.

Astfel, datoria publică, de 49% din PIB, este cu mult sub plafonul de 60% admis de legislaţia europeană, în timp ce deficitul bugetar poate fi adus cu uşurinţă anul viitor sub pragul de 3% din PIB.

Singurul obiectiv major care mai trebuie îndeplinit este reducerea inflaţiei, în prezent de 8%.

Între cei mai importanţi oameni de afaceri din Turcia se numără Husnu M. Ozyeginm care a devenit cel mai bogat om din Turcia prin vânzarea Finansbank către National bank of Greece, în 2006, iar în prezent investeşte în Est. Noua sa bancă, Eurocredit, obţine 35% din profituri prin operaţiunile din Rusia.

Alţi membri marcanţi ai mediului turc de afaceri sunt Mustafa Latif Topbas, preşedintele fondator al lanţului de magazine cu discount BIM, care a înregistrat cel mai rapid ritm de dezvoltare din ţară între companiile de retail, şi Murat Ulker, aflat la conducerea producătorului de ciocolată şi fursecuri Yildiz Holding, furnizor pe 110 pieţe la nivel mondial.

Cei doi miliardari au legături apropiate cu Erdogan, care a deţinut odată o companie care distribuia produse sub brand Ulker, iar Topbas este un consilier apropiat al premierului.

Exporturile Turciei au crescut în iunie cu 13%, iar ţara are legături economice strânse cu state precum Irak, Iran, Rusia şi Azerbaidjan.

Aceste legături justifică poziţia fermă a Turciei faţă de Israel, dar există temeri că autorităţile de la Ankara ar fi mers prea departe în această direcţie, poate din cauza apropierii alegerilor.

Astfel, tonul agresiv faţă de Israel ar putea contravine doctrinei fondatorului Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk: pace acasă, pace în lume.