Tutunul, pilon al economiei şi pedepsitul de serviciu. Nerespectarea calendarului de majorare a accizelor va prejudicia bugetul şi aderarea la Schengen

• Investiţii: ~1,8 miliarde euro
• Taxe: cca 4 mld euro anual (peste 19,5 miliarde lei)
• Exporturi de produse finite: 1,48 miliarde euro, importuri 375 milioane euro, contribuţie pozitivă la balanţa de plăţi: 1,1 miliarde euro
• Trei fabrici în România 
• Angajaţi direcţi:  6.000; angajaţi indirecţi: ~80.000

BAT, JTI, PMI şi Imperial Tobacco, care reprezintă circa 95% din piaţă, au investit până acum în România circa 1,8 miliarde de euro şi virează anual la buget aproximativ 4 miliarde de euro, însemnând accize, TVA şi alte taxe şi impozite.

Conform datelor INS, exporturile de produse din tutun au fost în 2022 de 1,48 miliarde euro, iar importurile de 375 milioane euro, de unde rezultă 1,1 miliarde euro contribuţie pozitivă la balanţa de plăţi. Iar ultimele date INS confirmă trendul-  pe primele cinci luni ale anului, exporturile de ţigarete şi produse din tutun încălzit sunt printre cele care au crescut cel mai mult.

Impactul sectorului tutunului în economia României, fără a lua în calcul investiţiile, este de 1,77% din PIB. Potrivit Eurostat, Romania, cu trei mari fabrici, este al doilea mare producator de produse din tutun din UE, la egalitate cu Germania.

Anul trecut a intrat în vigoare cel de al cincilea calendar de majorare a accizelor pentru toate produsele din tutun şi cu nicotină, pentru perioada 2022-2026. Prima majorare, conform calendarului, a avut loc în august 2022, iar a doua la 1 aprilie 2023. Într-un singur an, acciza a crescut cu 11% - 62 de lei, de la 565 la 626 lei. O nouă creştere ar fi a treia într-un singur an! Din experienţele anterioare, când calendarele succesive, instituite înainte de aderarea la UE (începând cu anul 2002), nu au fost respectate, contrabanda a crescut abrupt, piaţa legală a scăzut, iar bugetul a fost prejudiciat. Vârfurile s-au înregistrat în 2006, 2010, 2014.

Ca urmare, companiile atrag atenţia că nerespectarea calendarului de majorare a accizelor, asumat de coaliţia de guvernare în 2022, va duce la creşterea pieţei negre, punând în pericol investiţiile în derulare, contribuţiile la buget şi, nu în ultimul rând, aderarea României la Schengen.

„Reprezentăm companii care investesc sute de milioane de euro în România, produc în cea mai mare parte pentru export, angajează mii de români şi plătesc miliarde de euro taxe în fiecare an în această ţară. Şi ne dorim să continuăm să fim toate aceste lucruri. Dar pentru a reuşi avem nevoie de predictibilitate fiscală şi stabilitate legislativă, nu de schimbări făcute peste noapte care vor afecta atât cei 5 milioane de consumatori români, cât şi încrederea mediului de afaceri”, a declarat Ileana Dumitru,  Director juridic şi relaţii publice, Aria Europa de Sud – Est din cadrul BAT.

„Cum am mai spus şi altă dată, tutunul, deşi sector strategic pentru economie, rămâne pedepsitul de serviciu de fiecare dată când este nevoie de sume suplimentare la buget. Dacă intenţia Guvernului este de a aduce accizele pe tutun la media din UE, atunci ar trebui să crească şi puterea de cumpărare la media europeană. Românii au o putere de cumpărare cu 51% sub această medie, conform GfK Purchasing Power Europe 2022. De asemenea, presupunând că am ajunge la nivelul dorit de autorităţi, ne întrebăm cu profundă îngrijorare, ce va urma - o nouă majorare, peste medie? Lipsa de predictibilitate este cel mai mare duşman al unei afaceri. În 2010, după ce acciza a crescut neplanificat cu peste 50% în mai puţin de nouă luni, contrabanda a depăşit 36%! Au fost stopate investiţii, concediaţi oameni, iar bugetul a fost prejudiciat cu un miliard de euro. Ca şi în trecut, intenţiile anunţate în prezent denotă incoerenţă, lipsă de viziune şi calcul contabil făcut pe genunchi”, a adăugat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova şi Bulgaria.

„România riscă să piardă progresele semnificative înregistrate în lupta cu traficul ilicit. Dacă anul trecut, ţara noastră a înregistrat un minim istoric al pieţei negre de ţigarete, o creştere bruscă a taxelor va duce la explozia acestui fenomen. La ce poate duce o politică de creştere agresivă a accizelor putem vedea în cazul Franţei, care s-a confruntat anul trecut cu un nivel-record al traficului ilicit de ţigarete, care a ajuns la 39%. Situaţia României este însă mult mai complexă: avem de apărat peste 2.000 de km de frontieră externă a UE, în condiţiile unui război la graniţe. Creşterea crimei organizate reprezintă un pericol real la adresa siguranţei naţionale, iar nivelul traficului ilicit vorbeşte implicit despre siguranţa graniţelor, în perspectiva aderării României la Schengen. Eforturile autorităţilor pentru combaterea comerţului ilegal, sprijinite şi de companiile de tutun, ar putea fi anulate de o politică fiscală impredictibilă.”, a declarat la rândul său Dragoş Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România.

„În momentul de faţă, se află în diverse etape de dezbatere nu mai puţin de nouă iniţiative legislative anti-tutun. Acest sector strategic pentru economia României este demonizat permanent, deşi suntem al doilea mare contribuabil la bugetul statului.Tutunul a devenit inamicul public numărul unu, dar şi vacă de muls ori de câte ori e nevoie de bani în plus. La toate acestea se adaugă acum intenţia de schimbare peste noapte a unui calendar stabilit în urmă cu doar un an şi care a produs deja două creşteri. Atragem atenţia că mărirea taxelor nu reprezintă o metodă de reducere a consumului de tutun, aşa cum se vehiculează si nici nu garanteaza cresterea incasarilor la buget. Consumatorii se vor orienta rapid către oferta de pe piaţa neagră, cu consecinţele grave deja ştiute: prejudicierea bugetului şi alimentarea crimei organizate”, a precizat Adrian Pirău, Market Manager, Imperial Tobacco Distribution Romania.

Conform ultimului studiu al companiei independente de cercetare Novel, faţă de media de 7,1% de anul trecut, contrabanda a intrat pe trend de creştere, situându-se în mai la 8,2% din totalul consumului. Ceea ce înseamnă pierderi anualizate la buget de 350 milioane de euro!

.