Ucraina vrea să importe gaze din statele UE vecine, pentru a reduce dependenţa de Rusia

Polonia poate livra 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an către Ucraina, iar Ungaria poate exporta 3,5 miliarde metri cubi. România ar dispune de o capacitate de 1,8 miliarde metri cubi către Ucraina, însă nu s-a ajuns la un acord ferm în acest sens, notează Reuters.

Asigurarea unei surse de aprovionare cu gaze naturale la un preţ rezonabil a devenit o urgenţă pentru noul guvern de la Kiev, după ce Rusia, care a anexat în luna martie Peninsula Crimeea, a renunţat la tarifele de discount practicate în cazul exporturilor către Ucraina şi a crescut recent cu aproximativ 80%, prin două majorări succesive, preţul perceput acestei ţări.

Iaţeniuk a declarat sâmbătă că una dintre posibilităţile discutate ar fi funcţionarea în regim invers a gazoductelor care fac legătura cu statele UE vecine Ucrainei. În mod normal, aceste conducte asigură tranzitul gazului rusesc importat de Europa prin Ucraina.

"Purtăm discuţii în regim de urgenţă cu partenerii noştri europeni. Una dintre modalităţile de a rezolva problema este funcţionarea în regim invers a conductelor de legătură cu statele UE", a afirmat premierul ucrainean, precizând că principalii candidaţi pentru importul de gaze sunt Slovacia, Ungaria şi Polonia.

Importurile din Rusia acoperă aproximativ jumătate din necesarul de gaze naturale al Ucrainei. Cele două ţări sunt în conflict după ce fostul preşedinte pro-rus Viktor Ianukovici a fost destituit, în februarie, printr-o revoltă violentă a protestatarilor care doresc apropierea de Uniunea Europeană. Rusia a reacţionat prin ocuparea şi anexarea Peninsulei Crimeea, regiune cu o populaţie majoritar rusă, care totodată găzduieşte, în Portul Sevastopol, cartierul general al flotei ruse din Marea Neagră. Tensiunile au generat cea mai gravă criză de la Războiul Rece între Rusia şi Vest.

Iaţeniuk susţine că funcţionarea în regim invers, de la vest spre est, a conductelor de tranzit către statele UE este posibilă din punct de vedere tehnic.

"La nivel tehnic, funcţionarea în regim invers nu ridică nicio problemă şi sperăm că partenerii noştri europeni vor lua decizia corectă. Dacă vor opta pentru inversarea fluxului de gaze prin conducte, atunci vom plăti un preţ cu 150 de dolari (pe mia de metri cubi - n.r.) mai redus faţă de gazul rusesc", a afirmat oficialul ucrainean.

Rusia a majorat la 485 de dolari mia de metri cubi preţul gazului pentru Ucraina, nivel apropiat de tarifele percepute de Gazprom altor state din Europa Centrală. Discountul practicat până în luna martie de Rusia a făcut parte dintr-un pachet de sprijin economic promis fostului preşedinte Ianukovici pentru a menţine Ucraina în sfera de influenţă a Moscovei.

Ucraina va încheia în curând un acord de finanţare externă cu Fondul Monetar Internaţional, însă are datorii uriaşe, iar economia este în pragul colapsului.

La Washington, Casa Albă a anunţat că vicepreşedintele american Joe Biden a discutat vineri prin telefon cu Iaţeniuk. Biden "a subliniat importanţa îmbunătăţirii securităţii energetice a Ucrainei şi s-a angajat să colaboreze strâns cu Ucraina şi alte ţări din Europa pentru a se asigura că nicio ţară nu va utiliza energia ca armă politică", potrivit unui comunicat al Casei Albe.

Gazul rusesc acoperă aproximativ o treime din necesarul Uniunii Europene. Aproximativ 40% din gazul natural exportat de Rusia către Europa tranzitează Ucraina, restul fiind livrat în Germania, prin gazoductul Nord Stream din Marea Baltică şi prin gazoductul Yamal care tranzitează Belarusul şi Polonia.

Polonia a inaugurat marţi conexiunea de tranzit al gazelor pe direcţia vest-est.

Analistul Valeri Nesterov de la banca rusă Sberbank CIB, citat de Reuters, estimează că livrările de gaze naturale în regim invers nu vor putea depăşi 5 miliarde metri cubi în acest an, reprezentând aproximativ 8% din necesarul Ucrainei.