UE a promis că va salva Grecia, iar Papandreou s-a angajat la măsuri de austeritate de 78 mld. euro

Experţii instituţiilor financiare internaţionale au avizat joi planul de austeritate pe cinci ani propus de guvernul elen, punând accentul pe solidaritate şi exercitând în acelaşi timp presiuni asupra opoziţiei din Grecia pentru a determina întreaga clasă politică să sprijine măsurile necesare.

"Nu este numai o undă verde, ci şi un semnal pozitiv pentru viitorul Greciei", a declarat Papandreou presei după prima sesiune a summit-ului liderilor UE care are loc joi şi vineri la Bruxelles.

Summit-ul se va încheia vineri, ultima chestiune care va fi dezbătută fiind numirea oficialului italian Mario Draghi ca succesor al lui Jean-Claude Trichet la preşedinţia Băncii Centrale Europene. Între timp, preşedintele francez Nicolas Sarkozy face presiuni asupra lui Lorenzo Bini Smaghi, reprezentant italian în Consiliul Guvernatorilor BCE, să se retragă din această funcţie cu doi ani înainte de încheierea mandatului pentru a-i face loc unui francez.

Discuţiile de joi au fost dominate de Grecia, care are în derulare un acord cu instituţiile financiare internaţionale încheiat în luna mai a anului trecut pentru o finanţare externă de 110 miliarde euro, dar are nevoie acum de un nou program de mărime similară, potrivit presei internaţionale.

Liderul opoziţiei elene, Antonis Samaras, a refuzat, în discuţiile de la Bruxelles, să facă vreun angajament în privinţa programelor guvernului elen. Opoziţia susţine tăierile bugetare, însă se opune "amestecului actual de măsuri", considerând că guvernul se bazează prea mult pe creşteri de taxe.

Papandreou a dat asigurări că va reuşi să introducă măsurile de austeritate cerute de UE în schimbul următoarei tranşe, de 12 miliarde euro, din programul convenit anul trecut cu Grecia. Statul elen are nevoie de aceşti bani până la mijlocul lunii iulie, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată (default).

Datoria de stat a Greciei este proiectată să crească în acest an de la 142,8% din PIB la 157,7% din PIB, respectiv la 166,1% din PIB anul viitor.

Totodată, eforturile de a reduce un deficit bugetar de circa 10% din PIB au contribuit semnificativ la adâncirea recesiunii.

Votul din parlamentul elen privind programul de austeritate este programat pentru 30 iunie, la scurt timp înainte de întâlnirea miniştrilor finanţelor din zona euro din 3 iulie, în care se va discuta următoarea tranşă pentru Grecia.

Papandreou a adăugat că afirmarea unui angajament ferm din partea UE îl va ajuta să promoveze măsurile de austeritate în Grecia, în încercarea de a calma grevele şi manifestaţiile de pe străzile Atenei.

UE a încercat să îndulcească situaţia promiţând să-şi crească contribuţia la proiectele de infrastructură din Grecia şi să ofere mai multă "asistenţă tehnică" pentru a permite guvernului elen şi companiilor greceşti să acceseze mai uşor fonduri şi subvenţii europene.

Liderii a şase state din zona euro cu rating de credit "AAA" au declarat că "ingredientul cheie" al celui de-al doilea pachet de bailout al Greciei trebuie să fie un angajament din partea băncilor, companiilor de asigurări şi managerilor de fonduri de a-şi menţine expunerea pe obligaţiunile statului elen.

Un comunicat emis de UE după prima zi a summit-ului subliniază "nevoia de rostogoliri informale şi involuntare ale datoriilor actuale ale Greciei, odată ce vor ajugne la maturitate". Liderilor europeni evită astfel un limbaj coercitiv, pentru a nu determina agenţiile de rating să declare falimentul Greciei.

Un oficial european a declarat că pentru a obţine o rostogolire voluntară a datoriilor trebuie purtate discuţii separate cu deţinătorii de obligaţiuni de la o ţară la alta, fără organizare centrală de la Bruxelles. UE vrea, astfel, ca băncile centrale şi miniştrii finanţelor să apeleze la instituţiile financiare din fiecare ţară.