Executivul Uniunii Europene a propus trei acte legislative care vizează poluarea aerului şi a apei, care dăunează sănătăţii şi mediului. Printre acestea se numără cerinţa ca, până în 2030, ţările UE să respecte noi limite obligatorii din punct de vedere juridic privind poluarea aerului, care vor fi mai aproape de recomandările mai stricte ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Anul trecut, OMS şi-a înăsprit liniile directoare privind calitatea aerului, în speranţa de a împinge ţările să se orienteze către energie curată şi de a preveni decesele cauzate de aerul poluat.
„Poluarea aerului este în continuare cea mai mare ameninţare de mediu la adresa sănătăţii noastre. Efectele sunt mai grave pentru cei mai vulnerabili – copii, vârstnici, persoane cu anumite afecţiuni medicale”, a declarat comisarul european pentru mediu Virginijus Sinkevicius într-un interviu acordat Reuters.
Poluarea aerului provoacă 300.000 de decese premature în Europa în fiecare an. Sinkevicius a declarat că normele mai stricte ale UE ar putea reduce aceste decese cu 70% în următorii 10 ani.
Expunerea îndelungată la poluanţii atmosferici, cum ar fi particulele din industrie şi dioxidul de azot din trafic, poate provoca diabet, boli pulmonare şi cancer.
Propunerea va stabili standarde de calitate a aerului pentru 2030, cum ar fi reducerea la mai mult de jumătate a particulelor fine, cu un obiectiv de poluare zero până în 2050. Ţările UE şi Parlamentul European trebuie să negocieze şi să aprobe aceste planuri.
Calitatea aerului în Europa s-a îmbunătăţit în ultimul deceniu, dar multe ţări încă nu respectă limitele actuale ale UE. Curtea Europeană de Justiţie a găsit ţări precum Franţa, Polonia, Italia şi România vinovate de poluare ilegală a aerului.
De asemenea, noile norme ale UE ar asigura faptul că cetăţenii pot solicita despăgubiri în cazul în care sănătatea lor are de suferit din cauza poluării ilegale a aerului, inclusiv prin intermediul unor acţiuni colective.
Ţările UE vor stabili separat modul în care vor atinge standardele de calitate a aerului şi vor stabili eventualele sancţiuni.
O altă propunere ar face ca întreprinderile să fie responsabile pentru o parte din costurile de decontaminare a apelor uzate degajate de produsele lor în UE, o măsură care ar viza industriile farmaceutică şi cosmetică.
Propunerea UE ar urmări ca sectorul apelor uzate să devină neutru din punct de vedere energetic până în 2040, asigurându-se că producţia de biogaz, de exemplu, compensează orice energie utilizată.
De asemenea, va încerca să mărească lista poluanţilor controlaţi din apele subterane sau de suprafaţă şi să reducă limitele substanţelor chimice toxice sau persistente pentru a îmbunătăţi calitatea râurilor, lacurilor şi zonelor umede.