UE menţine presiunile asupra Greciei şi continuă discuţiile de rostogolire a datoriilor cu băncile

Guvernele din zona euro vor în acelaşi timp să convingă băncile şi asigurătorii să menţină expunerea la datoriile suverane elene, atunci când obligaţiunile ajung la maturitate, în cadrul planului de salvare de la faliment a Greciei.

Inspectori ai Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional s-au întâlnit cu Venizelos în încercarea de a elimina divergenţele legate de programul de salvare, pe care ministrul vrea să îl modifice pentru a calma nemulţumirea publică.

Este vorba de un deficit de 3,8 miliarde de euro din programul de austeritate de 28 de miliarde de euro discutat cu troika externă, a spus un parlamentar elen.

Venizelos vrea să renunţe la reducerea pragului de aplicare a impozitului pe venit şi la majorarea unei taxe pe păcură, ceea ce va crea un deficit de finanţare.

O sursă din UE a spus că creditorii internaţionali nu se opun schimbărilor, dar că trebuie să existe măsuri alternative credibile.

Miza este foarte mare, având în vedere că există semne de încetinire a activităţilor economice în Europa, chiar şi fără pericolul incapacităţii de plată a Greciei şi a efectelor ulterioare de contagiune.

Liderii UE reuniţi joi la Bruxelles vor spune premierului grec George Papandreou că vor debloca următoarea tranşă de finanţare de 12 miliarde de euro, pe 3 iulie, pentru a preveni defaultul Greciei, doar dacă Parlamentul de la Atena va aproba noul plan de austeritate.

Criza din Grecia va domina al patrulea summit european din acest an.

Deşi nu este aşteptată o soluţie oficială privind Grecia, reuniunea va fi atent monitorizată de pieţele financiare.

Un faliment al Greciei ar forţa băncile şi guvernele europene să îşi asume pierderi mari, criza s-ar extinde în alte ţări vulnerabile din zona euro, iar economia regiunii ar reintra în recesiune.