UE vrea ca firmele americane să raporteze obligatoriu cererile SUA de accesare a datelor europenilor

Comisarul Vera Jourova, care conduce delegaţia UE în negocierile pentru transferul datelor, a afirmat într-un interviu acordat Wall Street Journal că raportarea de către companii a solicitărilor ar fi un mijloc de a verifica suplimentar amploarea accesărilor de date ale europenilor de către agenţiile americane de securitate, pe lângă informaţiile oficiale.

Curtea Europeană de Justiţie a anulat în octombrie un pact vechi de 15 ani referitor la transferul trans-atlantic al datelor, numit "Safe Harbour", care permitea companiilor să transfere date ale cetăţenilor europeni, precum informaţii referitoare la salarii şi istoricul conturilor, către servere din Statele Unite.

Potrivit Curţii, datele europenilor nu sunt protejate pe teritoriul SUA, unde pot fi accesate de serviciile de spionaj.

Autorităţile din UE şi SUA lucrează în prezent la un nou acord pentru transferul datelor, care să respecte condiţiile Curţii Europene de Justiţie, până la un termen limită de la sfârşitul lunii ianuarie. Oficialii UE vor în special claritate în privinţa amplorii accesului serviciilor americane de securitate la datele cetăţenilor europeni şi vor să se asigure că acest acces este strict necesar.

Autorităţile germane din domeniul protecţiei datelor au decis, după hotărârea Curţii de Justiţie Europene, că nu vor permite niciun fel de transfer de date până la un nou acord.

Microsoft a anunţat miercuri că din a doua jumătate a anului viitor va oferi clienţilor europeni posibilitatea să stocheze date în sistem cloud în centre de date din Germania, răspunzând astfel îngrijorării legate de securitatea centrelor de date din Statele Unite, în urma dezvăluirilor privind activităţile de supraveghere efectuate de agenţiile de securitate.

"Având în vedere urgenţa problemei, înţeleasă de ambele părţi, este timpul să ne întâlnim la cel mai înalt nivel posibil", a spus joi Jourova, înainte de a pleca într-o vizită la Washington, unde urmează să se întâlnească cu oficiali guvernamentali, între care şeful Departamentului pentru Comerţ Penny Pritzker şi procurorul general Loretta Lynch.

Potrivit proiectului aflat în discuţie, companiile ar putea fi obligate să dezvăluie numărul total al solicitărilor pentru datele clienţilor primite din partea serviciilor naţionale de securitate.

Cele două părţi încă discută ideea, în condiţiile în care autorităţile de la Bruxelles vor ca prevederea să fie obligatorie, în timp ce oficialii americani susţin ca firmele să comunice voluntar informaţiile.

Microsoft, Google, parte a grupului Alphabet, şi alte companii au dat în judecată guvernul SUA, în 2013, susţinând că au dreptul să dezvăluie informaţii despre solicitările guvernului pentru datele clienţilor. Ulterior, Statele Unite au modificat legislaţia pentru a permite companiilor să publice astfel de rapoarte.

Unele companii publică deja informaţii privind solicitările de date primite din partea guvernelor, în timp ce altele resping propunerea UE ca faptul să devină obligatoriu.

UE vrea mai multe explicaţii calitative referitoare la motivele pentru care sunt accesate date ale europenilor, a spus Jourova.

"Acest raport anual ne va da informaţii despre frecvenţa şi numărul cazurilor, dar vom avea şi o listă de criterii privind necesitatea şi proporţionalitate acestui acces", a arătat comisarul.

Jourova a arătat că va discuta cu oficialii americani posibilitatea ca angajamentele de protejare a datelor cetăţenilor europeni să devină obligatorii.

Acest angajament ar asigura şi corectitudinea metodelor alternative de transfer al datelor, precum contractele standardizate.

Autorităţile europene naţionale de protecţie a datelor personale au dat termen ca negocierile UE-SUA pentru un nou acord să se încheie până la sfârşitul lunii ianuarie. În caz contrar, aceste autorităţi îşi rezervă dreptul de a lua măsurile necesare în consecinţă.

Jourova a spus că vrea ca discuţiile să se încheie înainte de acest termen. Ea a precizat că va adopta acest nou cadru legislativ doar dacă va garanta protejarea datelor europenilor şi dacă vor exista metode eficiente de control.

Facebook a anunţat în această săptămână că cererile guvernamentale pentru date de cont au crescut la nivel global cu 18% în prima jumătate a anului 2015, la 41.214 de conturi, de la 35.051 de cereri în a doua jumătate a anului 2014.

Cele mai multe cereri guvernamentale au venit de la agenţiile de guvernamentale din Statele Unite, urmate de cele din Franţa, Germania şi Marea Britanie.

În cazul solicitărilor venite din partea autorităţilor din România, Facebook a aprobat, in perioada ianuarie-iulie 2015, doar 28% dintre acestea. România a depus 25 de cereri de informaţii prin care a solicitat acces la conturile a 70 de utilizatori.