UE vrea să acorde tratament preferenţial pentru persoane fizice şi IMM în cazul eşecului unei bănci

Potrivit unei noi variante a proiectului de directivă UE privind rezoluţia bancară, consultată de Wall Street Journal (WSJ), autorităţile vor impune mai întâi pierderi asupra depozitelor negarantate, care depăşesc 100.000 de euro, deţinute de companii mari, în timp ce conturile persoanelor fizice şi ale firmelor cu mai puţin de 250 de angajaţi, o cifră de afaceri anuală de sub 50 milioane euro şi active de până la 43 milioane euro vor fi accesate numai dacă sumele trase din depozitele menţionate anterior vor fi insuficiente.

Procedura de bail-in (salvare cu resurse proprii) aplicată în Cipru, la Bank of Cyprus, este inclusă într-un proiect de directivă privind "rezoluţia" bancară, pregătit de Comisia Europeană încă din vara anului trecut, căruia i-au fost aduse mai multe amendamente după soluţionarea crizei din Cipru printr-un acord care presupune restructurarea sectorului bancar.

Potrivit directivei, rezoluţia reprezintă restructurarea unei instituţii financiare în vederea asigurării continuităţii funcţionării activităţilor sale esenţiale, menţinerii stabilităţii financiare şi restaurării, în totalitate sau parţial, a viabilităţii băncii respective.

Restructurarea va fi finanţată "din resurse proprii", adică nu din bani publici, pierderile urmând să fie distribuite între acţionari, investitori, creditori şi deponenţi, cu anumite excepţii, în principal depozitele mai mici de 100.000 de euro, pragul de garantare la nivelul UE.

UE vizează astfel stabilirea unui cadru legal clar pentru lichidarea sau restructurarea unei bănci ajunse în pragul falimentului, cu un sistem predefinit de împărţire a costurilor între acţionari şi creditori, astfel încât necesitatea unor bailouturi din fonduri publice să fie cât mai redusă.

Odată ce miniştrii finanţelor din zona euro îşi vor fi dat acordul asupra directivei, prevederile ei vor fi dezbătute în Parlamentul European.

Potrivit celei mai recente variante a proiectului, depozitele mari deţinute de companii şi corporaţii vor fi "taxate" simultan cu deţinătorii seniori de obligaţiuni negarantate (cei care au prioritate la rambursare în cazul unui faliment), notează WSJ.

Proiectul arată că tratamentul preferenţial acordat persoanelor fizice şi întreprinderilor mici şi mijlocii este justificat, deoarece acestea nu au capacitatea de a evalua situaţia în care se află banca unde îşi ţin banii.