UGIR-1903 şi CONPIROM propun 32 de măsuri de relansare economică, inclusiv reducerea tuturor taxelor

Astfel, în domeniul fiscalităţii cererile vizează, pe lângă diminuarea tuturor impozitelor şi taxelor, reducerea numărului acestora, precum şi revizuirea mecanismului de efectuare a plăţii TVA, pentru a permite operatorilor economici menţinerea echilibrului disponibilităţilor băneşti (stabilirea exigibilităţii TVA la încasarea facturii, nu la facturare), au anunţat cele două organizaţii patronale, după o întâlnire între premierul Emil Boc şi oamenii de afaceri.

Alte recomandări sunt asigurarea garanţiilor de stat convertibile pentru deblocarea financiară a agenţilor economici, deductibilitatea pierderii rezultate în urma aplicării impozitului minim, creşterea operativităţii la achitarea de către stat a unor debite către agenţii economici, reducerea termenului de recuperare a TVA la 30 de zile, revizuirea metodologiei de aplicare a scutirii de impozit pe profit, în sensul de a reprezenta cu adevarat o scutire, nu doar o amânare la plată, diminuarea evaziunii fiscale, respectiv a muncii la negru, a neînregistrării accizelor, încurajarea tuturor agenţilor economici privind intrarea în legalitate, combaterea utilizării muncii nedeclarate prin măsuri active de tipul reducerii fiscalităţii aplicate direct asupra forţei de muncă, instituirea unui tratament egal între agentul economic şi stat (privind regimul penalităţii de întârziere) şi impunerea prin lege a plăţii de către stat pentru folosirea banilor agenţilor economici.

De asemenea, patronatele cer formularea strategiei fiscale pe termen mediu, asigurarea stabilităţii Codului Fiscal pe minim 2 ani şi urgentarea elaborării Normelor de aplicare a Codului Fiscal.

În ceea ce priveşte investiţiile şi activitatea economică, sunt propuse măsuri de dezvoltare şi modernizare a tuturor categoriilor de infrastructuri naţionale (transporturi, comunicaţii, informaţionale, de comunicaţii, supravegherea mediului şi a teritoriului), înfiinţarea unei companii pentru investiţii în proiecte naţionale, garantarea de către stat a creditelor companiilor care au plătit taxe în România şi care au locuri de muncă create, precum şi oferirea de garanţii din partea statului pentru investiţii noi.

UGIR-109 şi CONPIROM vor de asemenea promovarea exportului de produse şi servicii, identificarea şi aplicarea de modalităţi de discriminare pozitivă a exportului de bunuri şi servicii cu valoare adăugată înglobată peste media naţională/sectorială, susţinerea perfecţionării activităţilor de marketing, sprijinirea finanţării producţiei de bunuri şi servicii prin scheme de ajutor de stat aplicabile sectorului IMM şi majorarea capitalului CEC Bank şi EximBank.

În ceea ce priveşte administraţia, sunt vizate depolitizarea deciziei în economie, promovarea managementului privat, modernizarea rolului autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, în sensul orientării către organizaţii, firme şi cetăţeni şi creşterii eficienţei activităţii, asigurarea de către Guvern a transparenţei în ceea ce priveşte starea economiei şi raportarea principalelor deficienţe de structură precum şi fenomenele economice nesănătoase în scopul limitării acestora, interzicerea sau limitarea acţiunilor structurilor dominate sau monopoliste de favorizare a producătorilor externi în dauna şi pe costurile producătorilor interni, precum şi interzicerea tratamentului diferenţiat al producătorilor români în comparatie cu alţi producători.

În plus, sunt propuse îmbunătăţirea capacităţii administrative a structurilor implicate în gestionarea fondurilor structurale, în vederea simplificării procedurilor de depunere a proiectelor pentru accesare şi a celor de decontare a plăţilor efectuate, unificarea instituţiilor de control, concentrarea controalelor în sectoarele cu o evaziune fiscală ridicată, introducerea în instituţiile statului a responsabilităţii materiale, penale, civile de la miniştri la funcţionari, promovarea Legii Holding-ului, modificarea legii falimentului prin introducerea în programul de reorganizare, a protecţiei statului prin participaţii pe termen limitat şi revizuirea Legii 31/1990 privind societăile comerciale în sensul adaptării la mediul economic privat.

În ceea ce priveşte relaţiile de muncă şi parteneriat social, măsurile recomandate se referă la modificarea Codului Muncii în sensul reglementării muncii pe perioadă determinată, simplificarea procedurilor de angajare şi de demitere, flexibilizarea timpului de muncă şi de odihnă şi a contractului individual de muncă, reglementarea muncii la domiciliu, modificarea legislaţiei muncii în sensul recăpătării încrederii investitorilor că afacerea este condusă atât stategic cât şi operaţional de către el şi nu cum este acum de către stat, prin pârghii administrative şi fiscale şi de către sindicat căruia i se acordă protecţie socială pe banii acţionarilor, apreciază cele două structuri patronale.

Totodată, oamenii de afaceri propun pentru stimularea înfiinţării de joburi ca timp de 12 luni angajatorul să primească subvenţie de 50% din salariul minim pentru orice nou angajat, iar pentru absolvenţii de studii superioare nou angajaţi subvenţia să fie pentru 12 luni, dar la valoarea de 50% din salariul mediu pe econmie.

De asemenea, alte recomandări urmăresc reducerea numărului de zile de concediu medicale plătite de angajator, de la 5 la 3 zile lucrătoare, reducerea fiscalităţii pe forţa de muncă, stimularea reconversiei profesionale prin acordarea de facilităţi fiscale, subvenţionarea salariilor pentru şomerii angajaţi, sprijinirea acţiunilor de pregătire şi perfecţionare a personalului, stimularea entităţilor implicate în procesul de recalificare şi reconversie profesională şi în absorbţia forţei de muncă, dezvoltarea şi perfecţionarea instituţiei dialogului social, a relaţiei tripartite Guvern – Sindicate – Patronat şi promovarea coeziunii sociale.

UGIR - 1903 şi CONPIROM cer şi recunoaşterea prin lege ca autorităţi profesionale a patronatelor, cu toate drepturile şi obligaţiile.

Cele două confederaţii patronale au prezentat setul de propuneri premierului Emil Boc şi ministrului Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu.

Proiectul a fost realizat pe baza propunerilor primite de la membrii celor două confederaţii şi sunt în dezbatere publică.