Ultrabogaţii din Silicon Valley, alarmaţi de propunerea democraţilor de introducere a unei taxe

Vicepreşedintele american Kamala Harris, candidata democraţilor la alegerile prezidenţiale din acest an, a prezentat recent un plan fiscal menit să atragă aproape 5.000 miliarde de dolari în decursul unui deceniu. A­ceas­ta a inclus susţinerea pentru pro­pu­nerea privind taxa controversată, care a făcut de asemenea parte din planul privind bugetul federal pe 2025 al preşedintelui Joe Biden.

Conform planului, cei cu avuţii de peste 100 milioane de dolari ar urma să plătească taxe de cel puţin 25% pe o combinaţie între venituri şi câştigurile nerealizate de capital - va­loarea aprecierii activelor deţinute, ce includ acţiuni, obligaţiuni, pro­prie­tăţi şi alte active cum ar fi inves­tiţii în start-up-uri.

Propunerea nu are şanse foarte mari de a fi adoptată, însă dacă acest lucru s-ar întâmpla, ar schimba fun­da­mental modul în care cei mai bogaţi americani sunt taxaţi.

Miliardari ca Elon Musk, Warren Buffett şi Jeff Bezos, ale căror averi sunt majoritar derivate din acţiunile pe care le deţin, cât şi fondatorii şi susţinătorii unor start-up-uri de succes, s-ar confrunta cu facturi fiscale foarte mari.

„Propunerea vizează un număr mic de oameni, însă pentru aceştia im­pactul este unul foarte semnifi­ca­tiv“, arată Michael Bolotin, partener la firma de avocatură Debevoise & Plimpton.

Unii investitori din sectorul teh­nologiei şi-au exprimat în mod public opoziţia faţă de propunere, susţinând că taxa ar sufoca inovaţia în condiţiile în care fondatorii şi susţinătorii start-up-urilor de succes ar fi penali­zaţi pentru creşterile importante ale valorizărilor.

Planul fiscal al democraţilor a pro­vocat de asemenea tensiuni cu do­natorii bogaţi care o susţin pe Harris.

Aceştia au criticat propunerile în întâlniri private cu Harris şi au încurajat-o să renunţe la ele în manifestul său electoral, potrivit The New York Times.

Ideea unei aşa-numite taxe pe miliardari a fost iniţial lansată de Ron Wyden, senator democrat din Oregon, şi ar fi fost aplicată persoanelor cu active de 1 miliard de dolari sau mai mult şi care câştigau 100 milioane de dolari în trei ani consecutiv, afectând doar aproximativ 700 de oameni.

Ultima versiune coboară pragul pentru a-i „prinde“ pe cei a căror avuţie depăşeşte 100 milioane de dolari, deşi nu este clar cât de multe persoane în plus ar urma să fie afectate.

Propunerile sunt menite să soluţioneze inegalitatea din sistemul fiscal american care înseamnă că cei superbogaţi plătesc o rată totală mai scăzută a taxelor decât majoritatea familiilor muncitoare prin favorizarea veniturilor din avuţie în detrimentul celor din muncă.